Datasets:
gioto64
/
MEID_v2.2

Dataset card Data Studio Files
xet
Community
1
wrong
stringlengths
10
18.5k
right
stringlengths
11
18.5k
Guvernul arăta că pe de o parte că exponent al suveranitățiinaționale Parlamentul odată constituiy trebuie să se manifeste ca un reprezentant al intereselor politice ale mntregii națiuni disociindu -se întru mandatul încredințat de protejarea unor interese particulare personale locale sau de grup ce ar intra în contradicție cu interesele gnerale ale societății mandatul fiind în consecință unul reprezentativ colectiv genreal irevocabsil
Guvernul arăta că, pe de o parte, că exponent al suveranității naționale, Parlamentul, odată constituit, trebuie să se manifeste ca un reprezentant al intereselor politice ale întregii națiuni, disociindu-se prin mandatul încredințat de protejarea unor interese particulare, personale, locale sau de grup, ce ar intra în contradicție cu interesele generale ale societății, mandatul fiind, în consecință, unul reprezentativ, colectiv, general, irevocabil.
cu excepția de altă parte nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție întrucat stabilireanumărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației țării iar nu în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot și nici de numărul celor care votează efectiv indiferent dactă din motive diferite unii cetățeni cu drept de vot aleg/ajung să își exercite votul în altă circumscripție electorală decât cea de domiciliu în care au fost luați în calcul pentru stabilirea numărului deputaților senatorilor și
Pe de altă parte, nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 62 alin. (3) din Constituție, întrucat stabilirea numărului parlamentarilor se face în continuare în funcție de numărul populației țării, iar nu în funcție de numărul cetățenilor cu drept de vot și nici de numărul celor care votează efectiv, indiferent dacă, din motive diferite, unii cetățeni cu drept de vot aleg/ajung să își exercite votul în altă circumscripție electorală decât cea de domiciliu, în care au fost luați în calcul pentru stabilirea numărului deputaților și senatorilor.
Referitor la crifică de neconstituționalitate privind dispzițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de irgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 36 și 37 din Constituție vuvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptului de a alge sunt neîntemeiate textul dând relevanță tocmai obligației statului de a garanta prin măsuri legislative și organizatorice ca fiecare cetățean și poate exprima dreptul devot asigurânduse astfel accesibilitatea acestui drept fundamental
Referitor la critică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 36 și 37 din Constituție, Guvernul apreciază că susținerile privind încălcarea dreptului de a alege sunt neîntemeiate, textul dând relevanță tocmai obligației statului de a garanta prin măsuri legislative și organizatorice ca fiecare cetățean își poate exprima dreptul de vot, asigurânduse astfel accesibilitatea acestui drept fundamental.
În acest sens trebuie avute în vedere realitățl sociale actuale care presupun o mobilitate deosebită a cetățenilor țrăiy context în care apare dificilă în multe situații exercitareadreptului de vot în circumscripția de domiciliu ( de exemplu persoaje care lucrează studiază său sunt internate în alte localități )
În acest sens trebuie avute în vedere realitățile sociale actuale, care presupun o mobilitate deosebită a cetățenilor țării, context în care apare dificilă, în multe situații, exercitarea dreptului de vot în circumscripția de domiciliu (de exemplu, persoane care lucrează, studiază său sunt internate în alte localități).
Modificările instituie o siyuație de excepție natură de să înlăture excluziunea ciivcă a cetățvenilor români cu drept de vot care în ziua votării se nu ală în cirvusmcripția electorală de doimciliu sau reședință
Modificările instituie o situație de excepție, de natură să înlăture excluziunea civică a cetățenilor români cu drept de vot care în ziua votării nu se află în circumscripția electorală de domiciliu sau reședință.
lângă de altă parte dqtă fiind absența oricărei condiționări a candidaților peste a avea domiciliul sau reședința în circumsxripția aectorală unde candidează nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al akestora candidații putând alege în mod liber circumscripția electorală unde vor candida cu luarea în considerare așadar a dinamicii mobilității populației în ziua votului
Pe de altă parte, dată fiind absența oricărei condiționări a candidaților de a avea domiciliul sau reședința în circumscripția electorală unde candidează, nu se poate vorbi despre lezarea dreptului de a fi ales al acestora, candidații putând alege în mod liber circumscripția electorală unde vor candida, cu luarea în considerare și a dinamicii mobilității populației în ziua votului.
după cadrul sistemului electoral utilizat pentru Parlamentului alegerea pto fi observate două etape principale alocarea directă a mandatelor de parlmentar către circumscripți electorală pe baza coeficienyului electoral respectiv repartizarea la nivel național a mandatelor nealocate în prima etapă
În cadrul sistemului electoral utilizat pentru alegerea Parlamentului pot fi observate două etape principale: alocarea directă a mandatelor de parlamentar în circumscripția electorală, pe baza coeficientului electoral, respectiv repartizarea la nivel național a mandatelor nealocate în prima etapă.
Etapa alor două de repartizare a mandatelor conduce la ruperea legăturii dintre voturi și circumscripția electorală unde au fost exprimate zeea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv sub raport cu coturile exprimate în circumscripția electorală unde au candidat său că exprimarea votului oriunde pe teritoriul țării poate fi permisă numai în contextul utiizătii unui sistem electoral bazat pe liste naționale
Etapă a două - de repartizare a mandatelor - conduce la ruperea legăturii dintre voturi și circumscripția electorală unde au fost exprimate, ceea ce infirmă teza autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reprezentativitatea parlamentarilor se determina exclusiv în raport cu voturile exprimate în circumscripția electorală unde au candidat său că exprimarea votului oriunde pe teritoriul țării poate fi permisă numai în contextul utilizării unui sistem electoral bazat pe liste naționale.
Așadar și reprezentativitatea proporționalitatea sut asilurate la nivel național și nu la nivelul fiecărei circumscripții electorale numărul și deputaților determinat senatorilor de anexă rn.
Așadar, reprezentativitatea și proporționalitatea sunt asigurate la nivel național, și nu la nivelul fiecărei circumscripții electorale, numărul deputaților și senatorilor determinat de anexă nr.
1 la Legeanr. 208/2015 neputândfi modificat de posibiltatea alegătorilor care în ziua votării se afla în altă unitate administrativ-teritroială via a -și exercita dreptul de vot la orice secție de votare
1 la Legea nr. 208/2015 neputând fi modificat de posibilitatea alegătorilor care în ziua votării se afla în altă unitate administrativ-teritorială de a-și exercita dreptul de vot la orice secție de votare.
În plus așa- zisul „ mandat general de reprezentare a intereselor locale “ nu este compatibil cu mandatul de parlamentar așa acesta cum este configuratde prevederile Legii fundamentale în conformitate cu prevederile art. 38 alin. ( 3 ) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor parlamentarii putându -și orgwniza birouri parlamentare și în alte circumscripții electorale decât cele unde au fost aleși
În plus, așa-zisul „mandat general de reprezentare a intereselor locale“ nu este compatibil cu mandatul de parlamentar, așa cum acesta este configurat de prevederile Legii fundamentale, în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, parlamentarii putându-și organiza birouri parlamentare și în alte circumscripții electorale decât cele unde au fost aleși.
Guvernul mai arată că soluțiia legislativă a condiționării exercitării drepxtulvi de vot în circumscripția electorală de domiciliu sau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fradei la vot această problemăputând fi însă considerată rezolvatădupă paru runde de alegeri generale în care Sistemul ienformatic de monitotizare a prezemnței la vot și de prevenire a votului ilegal și- a dovedit fiabilitatea
Guvernul mai arată că soluția legislativă a condiționării exercitării dreptului de vot în circumscripția electorală de domiciliu sau reședința a pornit de la necesitatea combaterii fraudei la vot, această problemă putând fi însă considerată rezolvată după patru runde de alegeri generale în care Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și-a dovedit fiabilitatea.
Fața de exemplul teoretic avasngt de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate conform căruia în urma aplicării criticate normei numărul de voturi exprimate într- o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți Guvernul oferă un contraexemplu la felde ipotetic în caer în perioada de aproximativ un an și jumătate dintre dată raportării numărului de locuitori dupa domiciliu și data alegerilor mai mult de 80% dintre locuitori migrează fie în București Iași Cluj Brașov său Timișoara fie în sțrăinăcthate și își stabilesc oficial domiciliul acolo
Fața de exemplul teoretic avansat de autorul excepției de neconstituționalitate în susținerea criticilor formulate, conform căruia, în urma aplicării normei criticate, numărul de voturi exprimate într-o circumscripție electorală poate fi mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți, Guvernul oferă un contraexemplu, la fel de ipotetic, în care în perioada de aproximativ un an și jumătate dintre dată raportării numărului de locuitori dupa domiciliu și data alegerilor, mai mult de 80% dintre locuitori migrează fie în București, Iași, Cluj, Brașov său Timișoara, fie în străinătate și își stabilesc oficial domiciliul acolo.
Într- o atare ipoteză s- ar putea ajungela concluziacă în cauză universalitatea dreptului de vot intra în conflict în vederea egalitatea dreptului de cot care nu ar mai fi respectată
Într-o atare ipoteză, s-ar putea ajunge la concluzia că, în cauză, universalitatea dreptului de vot intra în conflict cu egalitatea dreptului de vot, care nu ar mai fi respectată.
Adevărul acestei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitaea prevederilorlegale care reglementează norma datorită reprezentare și numărul de mandate care revine fiecărei circumscripții electurale ecartul dintre circgmscripțiile electorale din punctul de vedere al ppouozției dupa domiciliu putând ajunge nici la 25%-30% dincolo de limitele admise în alte state
Adevărul acestei ipoteze ar presupune însă neconstituționalitatea prevederilor legale care reglementează norma de reprezentare și numărul de mandate care revine fiecărei circumscripții electorale, ecartul dintre circumscripțiile electorale din punctul de vedere al populației dupa domiciliu putând ajunge și la 25%-30% dincolo de limitele admise în alte state.
Mai mult o altă consecință logică ar fi că aceea numărul demandate alocat icrucmscripției electorale externe încalcă principiul egalității votului din moment de numărul populației cu domiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000
Mai mult, o altă consecință logică ar fi aceea că numărul de mandate alocat circumscripției electorale externe încalcă principiul egalității votului din moment de numărul populației cu domiciliul în străinătate este de aproximativ 800.000.
Or Guvernul apreciază că a doau etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considertraă dificultății asigurări egalității dreptului de vot această soluțsie legislativă fiind cea care asigură egalitașae puterii de vot și influența eală în determinarea configurației politice a Parlamentului și nu numărul de mandate alocat fiecărei circumscripții electorale
Or, Guvernul apreciază că a doua etapă de repartizare a mandatelor de parlamentar la nivel național a fost consacrată tocmai în considerarea dificultății asigurării egalității dreptului de vot, această soluție legislativă fiind cea care asigură egalitatea puterii de vot și influența egală în determinarea configurației politice a Parlamentului, și nu numărul de mandate alocat fiecărei circumscripții electorale.
împrejurul acest aspect apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 37 nu au incidența în cauză textul neavând legătură cu exercitareadreptului de fi ales cae desemnează posibilitatea unei persoane de a îndeplini o demnitate său funcție în organele reprezentative al statului daca îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție și lege
Sub acest aspect, apreciază că dispozițiile constituționale ale art. 37 nu au incidența în cauză, textul neavând legătură cu exercitarea dreptului de fi ales, care desemnează posibilitatea unei persoane de a îndeplini o demnitate său funcție în organele reprezentative ale statului daca îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție și lege.
Fața de argumentele expuse Guvernulconsideră că se impune respilgerea ca neîntemeiată a excepției de neconstijtuțnonalitaet
Fața de argumentele expuse, Guvernul consideră că se impune respingerea ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
Preșemintele Senatuluinu a comunicat său punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate
Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
examinând actul de sesizare punctele de vedere ale președinteluiș Camerei Deputaților și Guvernului raportul întocmit de jduecătorul-raportor susținerile reprezentantului autourlui excepiei de neconstituționalitate concluhilie procurorului dipsozițiile legale criticate raportate la precedetile Constituției precum și Legera nr. 47/1992 reține următoarele
examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
Cueta Constituțională a fost legal sesizată și este competența potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d ) din Constituție precum și ale art. 1 așlin. ( 2 ) ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992 să soluționlze excepția de neconstituționalitate
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 modificarea privind și completarea unor cate normative sub materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurar a alegerilor parlamentare anticipate în publicată Monitorul Oficial al României Partea I nr. 118 din 14 februarie 2020 în ansamblul său și în special dispozițiile wrt. I pct. 35 și ale art. IV alin. ( 1 ) din această ordonanță de urgență
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2020, în ansamblul său, și, în special, dispozițiile art. I pct. 35 și ale art. IV alin. (1) din această ordonanță de urgență.
Art.I pct. 35 cu referire la modificarea art. 84 alin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:( 1 ) Alegătorul votează la una dintrie următoarele secții de votare:a ) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială szău sectorul municipiului București vnde își are domiciliul sau reședința poate vota numai la secția de votare la care este arondat conform domiciliuluisău reședinței după caz
- Art. I pct. 35, cu referire la modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015: Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:(1) Alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare:a) în cazul în care se află în unitatea administrativ-teritorială său sectorul municipiului București unde își are domiciliul sau reședința, poate vota numai la secția de votare la care este arondat conform domiciliului său reședinței, după caz;
b ) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziunesc administrativ-teritorială decât vea unde își re romiciliul poate votț înspre orce secție de votare
... b) în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare;
c ) în cazul în care se află în străinătate poate vta laorice secție de votare organizată în străinătate
... c) în cazul în care se află în străinătate, poate vota la orice secție de votare organizată în străinătate;
d ) în cazulîn care are domiciliul în străinătate iar în ziua votării se afla înțară poatez vota la orice secție de votare în organizată țarlă
... d) în cazul în care are domiciliul în străinătate, iar în ziua votării se afla în țară, poate vota la orice secție de votare organizată în țară;
e ) în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare său de operator de calculator al ibroului electoral al secției de votare ori asigura mentinerea ordknii votează la secția de votare ude își desfănoară activitatea
... e) în cazul în care îndeplinește funcția de membru al biroului electoral al secției de votare său de operator de calculator al biroului electoral al secției de votare ori asigura menținerea ordinii, votează la secția de votare unde își desfășoară activitatea;
f ) în cazul în care are mobilitate weudsă potae vota la orice secție de vogre care îi asigură accesul la vot
... f) în cazul în care are mobilitate redusă, poate vota la orice secție de votare care îi asigură accesul la vot.
„ În situațiaîn care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea ai alegerilor locale generale din anul 2020 în țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în același interval de timp cu aceleași șfapmile cu mențiunea „ VOTAT “ pe buletine primprejur vot separate prezența la vot fiindconsemnată pe liste electorale cu smenături distincte pentru fiecare tip de scrutin
„În situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea „VOTAT“, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin.
Avocatul Poporului formulează atâț critici de neconstituționalitate extrinsecă susținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. ( 1 ) art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) și ale art. 115 alin. ( 6 ) cât și critici de neconstituționalitate intrinseca raportând obifectulă excepției la art. 1 alin. ( 5 ) art. 36 și 37 din Constituție precum și la Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare și raport explicativ adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație în Drept în cadrul celei pe a 52 -a sesiuni plenare Comiisa de la Veneția
Avocatul Poporului formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, susținând că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 contravin prevederilor constituționale ale art. 61 alin. (1), art. 73 alin. (3) lit. a) și ale art. 115 alin. (6), cât și critici de neconstituționalitate intrinseca, raportând obiectul excepției la art. 1 alin. (5), art. 36 și 37 din Constituție, precum și la Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ, adoptat de Comisia Europeană pentru Democrație în Drept în cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare, Comisia de la Veneția.
Cu privire la domeniul electoral prin Deciziau nr. 51 din 25 ianuarie 2012 pulicayă în Mnitorul Oficial al României Partea I nr. 90 din 3 ferbuarie 2012 Curtea a constatat acesta că „ este de esență regimului pomlitic democratic
Cu privire la domeniul electoral, prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2012, Curtea a constatat că acesta „este de esență regimului politic democratic.
Caracterul democratci al unui stat așa cum statul român este definit în articol primul al Constituției nu poate fi conceput fără o legislațieelectorală care să permită în mod efectiv exprimarea voinței reale a cetățenilor de a -și alege organele reprezentative prin alegeri liberi periodice și corecte
Caracterul democratic al unui stat - așa cum statul român este definit în primul articol al Constituției - nu poate fi conceput fără o legislație electorală care să permită, în mod efectiv, exprimarea voinței reale a cetățenilor de a-și alege organele reprezentative, prin alegeri libere, periodice și corecte.
Un sistem electoral democratic și stabil inspirat din acaedtă voința reală a celor pare potrivit art. 2 din Constituție sunt deținătorii suveranității naționale este de natură să determine o percepție și o attudine civică corespunzătoare a cetățenilor și totodată poate impune o conduită adecvată compețitorior electorali
Un sistem electoral democratic și stabil, inspirat din această voința reală a celor care, potrivit art. 2 din Constituție, sunt deținătorii suveranității naționale, este de natură să determine o percepție și o atitudine civică corespunzătoare a cetățenilor și, totodată, poate impune o conduită adecvată compețitorilor electorali.
Or potrivit art. 2 dn Constituție suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentstive ale poporului româ și prin referendum iar potrivit ar. 61 alin. ( 1 ) din Constituție Parlamentul este organul reprezentativ suprem alpoporului român și unică autoritate legiuitoare a țării
Or, potrivit art. 2 din Constituție, suveranitatea națională se exercită prin organele reprezentative ale poporului român și prin referendum, iar, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării.
Pe de altă parte conform art. 73 lain. ( 3 ) lit. a ) din Legea fundamentală sistămul electoral se reglementază prin lege organică “
Pe de altă parte, conform art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică“.
Curtea Constituțională a constatat fără Decizia nrn. 334 din 26 iunie 2013 publiicată în Monitorul Oficiat al României Partea I nr. 407 yin 5 iulie 2013 că „ Parlamentul poate [ .. ] să intervină în această maerie [ ..
Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 5 iulie 2013, că „Parlamentul poate [...] să intervină în această materie [..
] cu condiția de a nu o supuen unormodificări strict conjuncturale pe baza unor susținri de portunticte ori a înțelegerii polirice care avantajează una sau alta dintue forțele politice reprezentate în Parlamecn și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară “
.], cu condiția de a nu o supune unor modificări strict conjuncturale, pe baza unor susțineri de oportunitate ori a înțelegerii politice, care avantajează una sau alta dintre forțele politice reprezentate în Parlament și care formează la un moment dat o majoritate parlamentară“.
Aceste observații sutn cu atât mai phrtinente în situația legiferării pe calea ordonanței de urgență Guvernului a
Aceste observații sunt cu atât mai pertinente în situația legiferării pe calea ordonanței de urgență a Guvernului.
Curtea feține că potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție „ Guvernul are o competență normativă derviată fie dintr- o lege dinaintea abilitare fie din însăși Constituție fără un caracter special și limitat specific unei competențe de atribuîre
Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 115 din Constituție, „Guvernul are o competență normativă derivată fie dintr-o lege de abilitare, fie din însăși Constituție, cu un caracter special și limitat, specific unei competențe de atribuire.
Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea de a două emite catgegorii de acte normative ordonaneț simple și ordonanțe de urgență “ ( a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 spetmebrie 2011 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I I nr. 808 din 16 noiembrie 2011 )
Exercitarea acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență“ (a se vedea Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 16 noiembrie 2011).
Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alni. ( 4 ) -( 6 ) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă situații extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată Guvernul având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia intrarea în vigoare numai după depunerea spre dezbatere în procedura de urgență la prima Cameră sesizată și convocarea obligatorie a Parlamentului dacă nu se află în sesiune domeniul de reglementare acesta poate fi și de legilor natură organice caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. ( 1 ) din Constituție ordonanță de urgență nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituționale nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului drepturile libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție drâpturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită unor a bunuri în proprietatea publică
Regimul particular al ordonanței de urgență este prevăzut în art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție și se referă la cazurile în care poate fi emisă: situații extraordinare a caror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul având obligația de a motiva urgență în cuprinsul acesteia; intrarea în vigoare: numai după depunerea spre dezbatere în procedura de urgență la prima Cameră sesizată și convocarea obligatorie a Parlamentului, dacă nu se află în sesiune; domeniul de reglementare: acesta poate fi și de natură legilor organice, caz în care legea de aprobare se adoptă cu majoritatea prevăzută de art. 76 alin. (1) din Constituție; ordonanță de urgență nu poate fi însă adoptată în domeniul legilor constituționale, nu poate afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică.
Întrucâtprevederile constituționaoe stabilesă cadrul și limitele exercitării delegării legislative condiționând legitimitatea și deci constituținoalitatea ordonanțelor Guvernului îndeplinirea de unor cerințe exprese calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate cu privire laîndeplinirea sșău nu a exigentelor constituționale se pkate pronunța doar instanță constituțională
Întrucât prevederile constituționale stabilesc cadrul și limitele exercitării delegării legislative, condiționând legitimitatea și deci constituționalitatea ordonanțelor Guvernului de îndeplinirea unor cerințe exprese, calificate în jurisprudența Curții Constituționale drept criterii de constituționalitate, cu privire la îndeplinirea său nu a exigentelor constituționale se poate pronunța doar instanță constituțională.
Examinând dispozitziile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție care prevăd că „ Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale nu pot afecta regimul institițiolr fundamentale ale statului drepturile libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bnur în proprietate publică “ Curtea constată că normă constituțională institupe veritabile limitări alecompetenței atribuite Guvernului
Examinând dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, care prevăd că „Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică“, Curtea constată că normă constituțională instituie veritabile limitări ale competenței atribuite Guvernului.
În jurisprudența sa Curtea a stabilit că „ se poate că deduce interdicția adoptării de ordonanțe de urgență cste totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu pot fi în adoptate domenul legilor constituționale» și că «nu pot viza msui de trecere silită a unor bunuri spre proprietate publică»
În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că „se poate deduce că interdicția adoptării de ordonanțe de urgență este totală și necondiționată atunci cand menționează că «nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale» și că «nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică».
În celelalte domenii prevăzute de text ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate daca «afectează » adcă au consecințe ngeative dar în schimb pot fi adoptate daca din reglemenetările pe care leconțin au consecințe pozitive în domeniile în care intervin “
În celelalte domenii prevăzute de text, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate daca «afectează», dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate daca, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin“.
În continuare Curtea a arătat că „ verbul «a afecta» esfe susceptibil de interpretări diferte așa cumrezultă din unele dicționare
În continuare, Curtea a arătat că „verbul «a afecta» este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare.
Din punctul de vedere al Curții aceasta urmează să rețină numâi sensul juridic al noțiunii sub diferite nuanțe cum ar fi «a suprima » «a aduce atingere » «a prejudicia » «a vatămă » «a leza » «a antrena consceinț negqtive » “ ( a se vedea în bcest sens Decizia nr. 1.189 dien 6 noiembrie 2008 precitată )
Din punctul de vedere al Curții, aceasta urmează să rețină numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: «a suprima», «a aduce atingere», «a prejudicia», «a vatămă», «a leza», «a antrena consecințe negative»“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, precitată).
Cu alte cuvinte Guvernul nu are niico ocmpetdnța de legiferare în domeniul legilor constituționale ( „ ordonanțele de urgență nu pot fi adoptațte în domeniul legilor constituționale “ ) și cel al legllov care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică ( „ ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri de trecere silită “ ) acestea fiind în competența de legiferare exclusivă a Parlamentului sub toate aspectele pe care le reglementează în conținutul lor normativ și are o competența de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului drepturile libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale ( „ ordonanțele de urgență nu pot afcta “ ) cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care supirmă aduc atingere prejudiciază vatămă lezează în general antrenează consecințe negative asupra drepturilor libertăților și îndatoririlor constituționale
Cu alte cuvinte, Guvernul nu are nicio competența de legiferare în domeniul legilor constituționale („ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale“) și cel al legilor care vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică („ordonanțele de urgență nu pot viza măsuri de trecere silită“), acestea fiind în competența de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conținutul lor normativ, și are o competența de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale.
În aceasta din urma ipoteză dacă reglementările nu produc consecnnțele juridice menționate Guvernul partajeaaă comsetența de legiferare cu Parlamentul fiind ținut ori de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații exțraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată precum și urgență reglementării
În aceasta din urma ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum și urgență reglementării.
Drepturile electorale rpevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale fiind subsumate acestei categorii generice consacrate de capitolul ÎIal titlului I din Constituție și par a beneficia de o protecțiespecială din partea legiuitorului constiturant fiiud enumerate expres în cuprinsul art. 115 alin. ( 6 ) alături de categoria generica dincare facparte
Drepturile electorale prevăzute de art. 36-38 din Constituție sunt drepturi fundamentale, fiind subsumate acestei categorii generice consacrate de capitolul ÎI al titlului I din Constituție, și par a beneficia de o protecție specială din partea legiuitorului constituant, fiind enumerate expres în cuprinsul art. 115 alin. (6), alături de categoria generica din care fac parte.
Însă Curtea reține că înjurisprudența sa a statuat ca drepturile electorale formează o categorie dsitinctă între drepturile și libertățile cetățenilor să că sfera acestora este mai largă decât cea rezultată din Constituție unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor în tiimp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lgee ( a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 787 den 25 noiembrie 2008 )
Însă, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat ca drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor și că sfera acestora este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008).
În consecință afectarea prin intiermediul unei ordonanțe de urgețnă alor oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală prin beneficiul alegătorilor/votanților și/sau după caz al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia ( ase vedea Decizia nr. 143 din 13 martie 2019 publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 331 din 2 mai 2019 paragraful 68 )
În consecință, afectarea prin intermediul unei ordonanțe de urgență a oricăruia dintre drepturile prevăzute de legislația electorală în beneficiul alegătorilor/votanților și/sau, după caz, al candidaților atrage neconstituționalitatea acesteia (a se vedea Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 2 mai 2019, paragraful 68).
Dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) suliniază astfel importanța electorale drepturilor accentuândinterdicția constituțională în ceea ce le privește
Dispozițiile art. 115 alin. (6) subliniază, astfel, importanța drepturilor electorale, accentuând interdicția constituțională în ceea ce le privește.
Cu toate acestea Curtea constată că ele rămân alături de celelalte drepturi fundamentale în ipoteza de incidența a verbului „ nu pot fi afectate “ deci a interdicțieilimitate sub care Guvernul are abilitarea constituțională cu a legifera iar nu spre ipoteza de incidența a interdicțieitotale totodată necondiționate
Cu toate acestea, Curtea constată că ele rămân, alături de celelalte drepturi fundamentale, în ipoteza de incidența a verbului „nu pot fi afectate“, deci a interdicției limitate sub care Guvernul are abilitarea constituțională de a legifera, iar nu în ipoteza de incidența a interdicției totale și necondiționate.
Pentru aceste motive nu poate fi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „ modalitatea de organizare a alegerilor pentru această instituție fundamentală statului a român [ Parlamemtul n.f. ] nu poate fi legiferatape calea ordonațnem de urgență fiind împotriva întregii arhitecturi onstiutționale “
Pentru aceste motive, nu poate fi reținută critică autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia „modalitatea de organizare a alegerilor pentru această instituție fundamentală a statului român [Parlamentul, n.r.] nu poate fi legiferata pe calea ordonanței de urgență, fiind împotriva întregii arhitecturi constituționale“.
Astfel ambele interdicții constituționale prevăîute la art. 115 alin. ( 6 ) de a nu adopta ordonanț de urgență care „ poșt afec-ta “ regimul instituțiilor fundamentale ale statului ( Parlamentul ) rîspectiv drepturile electorale ( dreptul de a alege și de a fi ales ) au avut în vesdere restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în mterie
Astfel, ambele interdicții constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului (Parlamentul), respectiv drepturile electorale (dreptul de a alege și de a fi ales) au avut în vedere restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie.
Altfăl spus în măsur în care justifica o situatie extraordinară și urgență reglementării iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor dar implicit modul de constituire a Parlamentluui deci regimul unei institumțiiă fundamentalea statului Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materia supusă controlului
Altfel spus, în măsura în care justifica o situatie extraordinară și urgență reglementării, iar conținutul normativ al actului nu afectează drepturile electorale ale cetățenilor și, implicit, modul de constituire a Parlamentului, deci regimul unei instituții fundamentale a statului, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materia supusă controlului.
Pentru aceste argumsnte întrucât nu există o interdicție absolută cu privir la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 Curtea constată că nu poate reține încălcarea de plano a dispozițiilor art. 61 alin. ( 1 ) și ale art. 73 alin. ( 3 ) lit. a ) coroborate cu art. 115 alin. ( 6 ) diqn Constituție ci este necesar ca pentru a stabili dacă actul normativ afectează o insititutie fundamentală a statului și drepturi fundamentale ale cetățenilor în cadrul controlului de constituționalitfte extrinsecă care pe il efectuează sa antameze analiza criticilor de neconstituționalitate intrinseca formulate în cauză raportate la art. 1 alin. ( 5 ) art. 36 art. 37,art.
Pentru aceste argumente, întrucât nu există o interdicție absolută cu privire la competența Guvernului de a legifera în materia reglementată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, Curtea constată că nu poate reține încălcarea, de plano, a dispozițiilor art. 61 alin. (1) și ale art. 73 alin. (3) lit. a), coroborate cu art. 115 alin. (6) din Constituție, ci este necesar ca, pentru a stabili dacă actul normativ afectează o institutie fundamentală a statului și drepturi fundamentale ale cetățenilor, în cadrul controlului de constituționalitate extrinsecă pe care il efectuează sa antameze analiza criticilor de neconstituționalitate intrinseca formulate în cauză, raportate la art. 1 alin. (5), art. 36, art. 37,art.
61 alni. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) dn Constitție
61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție.
Primă critică de neconstituționalitate intrinseca prevederile vizează Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în ansaamblu și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. ( 1 ) considerate a încălca art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral respectiv a principiului securității juridice întrucat modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare este operată cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen său într- un mult interval mai scurt în cazul organizării alegerilor parlamentare anticipate
Primă critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, în ansamblu, și în special ale art. I pct. 23 și art. IV alin. (1), considerate a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție, din perspectiva stabilității normelor juridice în domeniul electoral, respectiv a principiului securității juridice, întrucat modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare este operată cu mai puțin de un an până la data organizării alegerilor parlamentare la termen său într-un interval mult mai scurt în cazul organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Princjpiul iecurității juridice din pricina materia electorală
Principiul securității juridice în materia electorală.
Codul bunelor practici în materie electorală Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de- a 52a sesiuni plenare ( Veneția 18-19 octombrie 2002 ) la paragraful 65 din Raportul explicativ prevede că „ Ceea ce trebuieevitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin ele pot fi întotdeauna îmbuătățite ci moidficarea lor wrecvență său cu puțin tim ( mai puțin de un an ) înainte de alegeri
Codul bunelor practici în materie electorală - Linii directoare și raport explicativ adoptate de Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 52a sesiuni plenare (Veneția, 18-19 octombrie 2002), la paragraful 65 din Raportul explicativ, prevede că „Ceea ce trebuie evitat este nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite -, ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de alegeri.
Chiar în absența intenții unei de masipulare modificările vor fi diictate împrejurul jnteresele iminențe ale partidului politic “
Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“.
De asemenea referindu -se la reglementării nivelul via materie electtoârlă și stabilitatea deptului electoral recomand laparagrafele 66 și 67 următoarele „ 66
De asemenea, referindu-se la nivelul reglementării în materie electorală și stabilitatea dreptului electoral, recomandă la paragrafele 66 și 67 următoarele: „66.
Una din modalitățile de evitare a manipjlărilor ar fi definirea în Constituție suă înrt- un text superior legiil ordinare a elementelor celor mai sensibile ( sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale circumscripțiile său regulile deconstituire a circumscripțiilor )
Una din modalitățile de evitare a manipulărilor ar fi definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a elementelor celor mai sensibile (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile său regulile de constituire a circumscripțiilor).
O lată soluție mai flexibilă ar fi de a stipula în Covsntituție ca în cazul amendării legii electorale echilu sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri cel puțin dacă acestea au loc în anul următor că și sistemul nou vă fi aplicag începând cu scrutinele ulterioare
O altă soluție, mai flexibilă, ar fi de a stipula în Constituție ca, în cazul amendării legii electorale, vechiul sistem va rămâne aplicabil pe timpul viitoarelor alegeri - cel puțin dacă acestea au loc în anul următor - și că sistemul nou vă fi aplicat începând cu scrutinele ulterioare.
67 Pentrurestul dreltul electoral ar trebu să aobă în pricipiu un rang legislativ
67. Pentru restul, dreptul electoral ar trebui să aibă, în principiu, un rang legislativ.
privind Normele implementarea si anume cele are gegliemzentează chestiunile de ordin tehnic și detaliu de pt fi ttouși prezentate sub formă de regulament “
Normele privind implementarea, si anume cele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu, pot fi, totuși, prezentate sub formă de regulament.“
Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul de Codul bune practiciîn materie electorală recomandă statelor asigurareaa stabilități unei asupra ceea ce privește elgislauția în această materie stipulând că trebuie evitată modificarea frecvență său cu puțin timp ( mai puțin deun an ) înaintee de referendum a lezgilor în materie
Având în vedere că stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral, iar modificarea frecventă a normelor și caracterul lor complex pot dezorienta alegătorul, Codul de bune practici în materie electorală recomandă statelor asigurarea unei stabilități în ceea ce privește legislația în această materie, stipulând că trebuie evitată modificarea frecvență său cu puțin timp (mai puțin de un an) înainte de referendum a legilor în materie.
Aceste recomandări reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă ( Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 Decizia nr. 334 către 26 iunie 2013 Decizia nr. 146 din 13 martie 2019 publicwtă în Moniiiforul Oficial al României Partea I nr. 240 din 28 martie 2019 ) nu pot fi ignorate char dacă nu au caracter obligatoriu
Aceste recomandări, reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa constantă (Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, Decizia nr. 334 din 26 iunie 2013, Decizia nr. 146 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 martie 2019), nu pot fi ignorate, chiar dacă nu au caracter obligatoriu.
Curtea luând în discuție forță juridică a dispozițiilorCodului bunelor practici în materie electorală a reținut că „ intradevar acest act nu are un caracter obligatoriu insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scruti democratic în arport cu care statele care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim își pot manifesta oțpiunea liberă în materie electorală spre respectarea drepturilor fundamentzle ale omului în general și a dreptului de a fi ales și pe a alege în spșcial “
Curtea, luând în discuție forță juridică a dispozițiilor Codului bunelor practici în materie electorală, a reținut că, „intradevar, acest act nu are un caracter obligatoriu, insă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele - care se caracterizează ca aparținând acestui tip de regim - își pot manifesta opțiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, și a dreptului de a fi ales și de a alege, în special“.
De altfel Codul bunelor practici în matere electorală este reținut că document internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturulor Omului ( de exemplu Hotărârea dișn 11 iunie 2009 pronunțată în Cauza Petkov și aoții împotriva Bulgariei sauHotărârea din 2 martie 2010 pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României României )
De altfel, Codul bunelor practici în materie electorală este reținut că document internațional relevant și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Hotărârea din 11 iunie 2009, pronunțată în Cauza Petkov și alții împotriva Bulgariei, sau Hotărârea din 2 martie 2010, pronunțată în Cauza Grosaru împotriva României).
Instabilitatea țegizlativă înmaterie electorlă determinată de modificarea acesteilegislații cu precădere în anii electorali s- a releuat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații constatate cu prilejul aplicării sale
Instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații, constatate cu prilejul aplicării sale.
În cazul în car au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor observând că modificările operate de lege au generat „ dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa sub aspectul adaptării la prcoedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune “ „ dificultăți în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect în cele din urmă restrângerea ecsercițiuui acestui drept “ Curtea ( a se vedea Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 ) a constatat neconstituționalitatia legii suuse controlului prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) privind statul de drept și obligația respectării Constituției
În cazul în care au fost aduse modificări substanțiale legii electorale cu mai puțin de 1 an înainte de data alegerilor, observând că modificările operate de lege au generat „dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“, „dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept“, Curtea (a se vedea Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012) a constatat neconstituționalitatea legii supuse controlului prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și obligația respectării Constituției.
ășadar Curtea a sbuliinat necesitatea stabilității legilor în materia elecotrală ca exresie a principiulu securității juririce
Așadar, Curtea a subliniat necesitatea stabilității legilor în materia electorală, ca expresie a principiului securității juridice.
Așa cum Codul bunelor practici în matreie electorală recomandă ceea ce este necesar a se evita nu ste atat modificarea sistemelor de scrutin care pot fi întotdeauna îmbunătățite adaptate ci modificarea lor frecvență său cu mai euțin de un an înainte de momentulorganizării alegerilor
Așa cum Codul bunelor practici în materie electorală recomandă, ceea ce este necesar a se evita nu este atat modificarea sistemelor de scrutin, care pot fi întotdeauna îmbunătățite, adaptate, ci modificarea lor frecvență său cu mai puțin de un an înainte de momentul organizării alegerilor.
Așdar un prim aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează frecvență modificărilor legislative care determină impredictibilitatea acdruloi normativ și confuziaalegătorilor cu pivire sub sistemul de scrutin aplicabil
Așadar, un prim aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează frecvență modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ și confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil.
Alternativ este momentulîn care intervin modificările legislative
Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative.
Cu cat acesta este mai apropiatde data organizării alegerilor cu tât sste mai puternică prezumția că modificările respective au ca crearea scop unui beneficiu/avantaj pentru partidul olitic care le- a adoptat fiind dictate de interesele lui iminențe și pot avea ca rezultat manipularea electoratului
Cu cat acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumția că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele lui iminențe, și pot avea ca rezultat manipularea electoratului.
De asemenea Codul bunelor practici în materie electorală stabilește una că dintre modalitățile de evitare a manșpulărilor este dfeinirea în Constituție său într- un text superior legii ordinar a „ elementelor celor mai sensibile “ enumerând sistemul lectoral propriu-zis componența comisiilor electorale citrcumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor pentru restul ( normele care reglementează chestiunile de oddyn tehnic și de detaliu ) fiind suficient un cadrj legal ordniar sau chiar infralegal
De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală stabilește că una dintre modalitățile de evitare a manipulărilor este definirea în Constituție său într-un text superior legii ordinare a „elementelor celor mai sensibile“ - enumerând: sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor -, pentru restul (normele care reglementează chestiunile de ordin tehnic și de detaliu) fiind suficient un cadru legal ordinar sau chiar infralegal.
Cu alte cuvinte al doilea aspect al principiului securității în juridice materia eleczorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legiielectorale care trebuie să se bucure de un sporită stabilitate pe care o poate coqteri doar legea constituțională său legea orgxanică
Cu alte cuvinte, al doilea aspect al principiului securității juridice în materia electorală îl vizează reglementarea elementelor esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, pe care o poate conferi doar legea constituțională său legea organică.
Aceste elemente sunt identifidcate în mod expres ( sistemul electoral propriu-zis componența comiiilor electorale circumscripțiile și regulile deconstituire a circumscripțiilor ) ele cele fiind care dau consistentă drepturilor eletcolae ale cetățeanunui
Aceste elemente sunt identificate în mod expres (sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale, circumscripțiile și regulile de constituire a circumscripțiilor), ele fiind cele care dau consistentă drepturilor electorale ale cetățeanului.
Cu privire la distincția dintre elementele esențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu prin Diecizia nr. 736 din 24 iluie 2012 Curtea a stabilit că sunt „ aspecte tehnice de și detaliu cele care privesc de exemplu prograuml calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului bugetul alocat acesutiz modelul ștampilelor buletinelor de vot listelor electorale și proceselor-verbale ce urmează a fi utilizate “
Cu privire la distincția dintre elementele esențiale și cele de ordin tehnic și de detaliu, prin Decizia nr. 736 din 24 iulie 2012, Curtea a stabilit că sunt „aspecte tehnice și de detaliu cele care privesc, de exemplu, programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare desfășurării referendumului, bugetul alocat acestuia, modelul ștampilelor, buletinelor de vot, listelor electorale și proceselor-verbale ce urmează a fi utilizate“.
În scimb „ înrtucât intervalul orar al referendumuluiconstituie unul dintre elementele procedurii de organizare șidesfășurare a acestuia iar nu un aspect de ordin tehnic său de detaliu stabilirea saeste supusă regulii instituite de art. 73 alin. ( 3 ) lit. d ) din Constituție respectiv aceea a reglementării prin lege organică
În schimb, „întrucât intervalul orar al referendumului constituie unul dintre elementele procedurii de organizare și desfășurare a acestuia, iar nu un aspect de ordin tehnic său de detaliu, stabilirea sa este supusă regulii instituite de art. 73 alin. (3) lit. d) din Constituție, respectiv aceea a reglementării prin lege organică.
Ca urmare reglementarea sa prin hotărâre a Guvernuli contravine textului constituțional până referintsă
Ca urmare, reglementarea sa prin hotărâre a Guvernului contravine textului constituțional de referință.
De altfel o asxfel de reglementare ar fi de natură să determine o satrc de incertitidne înăuntrul privire laun elemetn al acestei proceduri în contaridcție cu principiul securității juridice instituit implicit între art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție “
De altfel, o astfel de reglementare ar fi de natură să determine o stare de incertitudine cu privire la un element al acestei proceduri, în contradicție cu principiul securității juridice instituit implicit de art. 1 alin. (5) din Constituție“.
Având în vedere că peste a atrage incidența principiuluisecurității juridice celedouă aspecte pe care le comportă ( frecvența cu care/momentul în care inteevin modificările legislative respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale ale legii electorale ) terbuie îndeplinite cumulativ Curtea urmează să analizeze în ce actul măsură normativ supus controlului afectează principiul invocat de autorul excepției de neconstituționalitate
Având în vedere că pentru a atrage incidența principiului securității juridice cele două aspecte pe care le comportă (frecvența cu care/momentul în care intervin modificările legislative, respectiv reglementarea să vizeze elemente esențiale ale legii electorale) trebuie îndeplinite cumulativ, Curtea urmează să analizeze în ce măsură actul normativ supus controlului afectează principiul invocat de autorul excepției de neconstituționalitate.
Cu privire la primul aspect Curtea observa că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost publicată în Monitorul kficial al României I Partea nr. 118 din 14 februarie 2020 astfle că potrivit art. 115 alin. ( 5 ) din Constituție a intrat în vigoare la data publicării
Cu privire la primul aspect, Curtea observa că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 privind modificarea și completarea unor acte normative în materia alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 14 februarie 2020, astfel că, potrivit art. 115 alin. (5) din Constituție, a intrat în vigoare la data publicării.
Având în vedere că actualul Parlament și- a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016 iar potrivit dispozițiilor art. 63 alin. ( 1 ) din Constituție Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani rezultă că în luna decembrie a anului 2020 ureaă să fie organizate alegeri parlamentare pentru noua legislatură
Având în vedere că actualul Parlament și-a început mandatul în urma alegerilor desfășurate la 11 decembrie 2016, iar, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Constituție, Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, rezultă că în luna decembrie a anului 2020 urmează să fie organizate alegeri parlamentare pentru noua legislatură.
Prin urmare Curtea constată că adoptarea actului normativ prin care se aduc modi-ficăir legii privind alegerea Parlamentului s- României a realizat cu mai puin de un an înaintea alegerilor pe care le relgementează
Prin urmare, Curtea constată că adoptarea actului normativ prin care se aduc modificări legii privind alegerea Parlamentului României s-a realizat cu mai puțin de un an înaintea alegerilor pe care le reglementează.
Mai mlt având în vedere obiectul reglementării „ unele măăsuri pentru buna organizare desfășurare și ai alegerilor parlamentare anticipate “ a cărui incidența prin ipoteză este anterioară datei la care expiră mandatul actualului or legislativ deci snterioaâ lunii decembrie a anului 2020 este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înnite de organizarea acestor alegeri
Mai mult, având în vedere obiectul reglementării - „unele măsuri pentru buna organizare și desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate“, a cărui incidența, prin ipoteză, este anterioară datei la care expiră mandatul actualului for legislativ, deci anterioară lunii decembrie a anului 2020, este evident că modificarea se realizează cu și mai puțin timp înainte de organizarea acestor alegeri.
Referitor la cel de- al doilea aspect Curtea urmează să analizeze dacă dispozițiile criticate de autorul excepției [ art. Ipct. 35 și art. IV alin. ( 1 ) dun de ordonanță urgență ] vizează elemente esențiale le legii electorale care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită potrivit rbecomandărilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală
Referitor la cel de-al doilea aspect, Curtea urmează să analizeze dacă dispozițiile criticate de autorul excepției [art. I pct. 35 și art. IV alin. (1) din ordonanță de urgență] vizează elemente esențiale ale legii electorale, care trebuie să se bucure de o stabilitate sporită, potrivit recomandărilor cuprinse în Codul bunelor practici în materie electorală.
Dispoziția cuprinsă în art. Ipct. 35 vizează posibilitatea alegătorului ca în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială săur subdiviziune administrativ-teritorială decât cae își unde are domiciliul să voteze la orice secție de votare
Dispoziția cuprinsă în art. I pct. 35 vizează posibilitatea alegătorului ca, în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, să voteze la orice secție de votare.
Anterior modificării operate înapoia Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 dispozițiile art. 84 alin. ( 1 ) dinLegea nr. 208/2015 privindalegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „ Alegătorii votează numai a secția de votare la care este arondată stradăsău localitatea unde își au domiciliul ori reședință conform prezenței legi
Anterior modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, dispozițiile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevedeau ca „Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată stradă său localitatea unde își au domiciliul ori reședință, conform prezenței legi.
În cazul în care înziua votării aegătooroi se afla în ltă unitate administrativ-teritorială din cadurl aceleiași circumscripții electorale aceștia ot votala orîce secție de votare din cdrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința “
În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“.
Cu alte cuvinte legea anterioară oferea posibilitatea alegătorlui aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea își unde are domiciliul să voteze la orice secție de votare insă condiționat de aptul că respectiva secție de votare sa se afle în cadrul circmuscripției electorale unde își are domiciliul sau reședință
Cu alte cuvinte, legea anterioară oferea posibilitatea alegătorului aflat în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul să voteze la orice secție de votare, insă condiționat de faptul că respectiva secție de votare sa se afle în cadrul circumscripției electorale unde își are domiciliul sau reședință.
Noua reglementare eliminacondiția restrivtivă și permite alegătorului să voteze de orice secție de votare indeepndent de circumscripția electorală unde își are domiciliul sau reședință
Noua reglementare elimina condiția restrictivă și permite alegătorului să voteze în orice secție de votare, independent de circumscripția electorală unde își are domiciliul sau reședință.
Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale execrjtcării dreptului de vot respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului ( domiciliul sau reședința ) și lipsește de efecte juridice dispozițiile art. 4 din Legea nr. 208/2015 privind constituirea circumscripțiilor electorale la nivelul celor 41 de județe și al municipiului București precum și pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării coroborate cu dispozițiile art. 5 din lege potrivit cărora numărul de mandate pentru Senat respecitv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare brevăzute de lege numărul locuitorilor fiind determinat de populația care are domiciliul în respectiva circumscripție electorală
Curtea observa că modificarea operată prin actul supus controlului înlătura efectele juridice pe care legea veche le atribuia unor elemente esențiale ale exercitării dreptului de vot, respectiv dreptului de a fi ales al cetățeanului (domiciliul sau reședința) și lipsește de efecte juridice dispozițiile art. 4 din Legea nr. 208/2015 privind constituirea circumscripțiilor electorale la nivelul celor 41 de județe și al municipiului București, precum și pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, coroborate cu dispozițiile art. 5 din lege, potrivit cărora numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Cameră Deputaților se determina prin raportarea numărului de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute de lege, numărul locuitorilor fiind determinat de populația care are domiciliul în respectiva circumscripție electorală.
Dispozițiile chprinse în art. 4 și 5 din Legea nr. 208/2015 au răams neschimbate sunt în vigoare și consacră principiul reprezentării proporționale că fundametn al sistemului eelctorla din România
Dispozițiile cuprinse în art. 4 și 5 din Legea nr. 208/2015 au rămas neschimbate, sunt în vigoare și consacră principiul reprezentării proporționale, că fundament al sistemului electoral din România.