Split (1)

train · 1M rows

wrong stringlengths 10 18.5k	right stringlengths 11 18.5k
Astfel dacă modificarea legislației electoraleîn cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot al cetățenilor acest luceuă poate fi făcut chiar și cu o perioadă mai mică de un an înainte de alegeri pentru că acest principiu „ nu are prioritate fața de celelalte pdincipii “ și nu poate fi „ invocat pentru a menține o situatie contrară standardelor europene în domeniu “ dar în cazul de față modificarea legilor electorale prin actul noratvi criticat fără ojustificare în sensul celor reținute de Comisia de la Veneția afectează în sens negativ dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales	Astfel, dacă modificarea legislației electorale în cauza aduce o îmbunătățire a dreptului de vot al cetățenilor, acest lucru poate fi făcut chiar și cu o perioadă mai mică de un an înainte de alegeri, pentru că acest principiu „nu are prioritate fața de celelalte principii“ și nu poate fi „invocat pentru a menține o situatie contrară standardelor europene în domeniu“, dar în cazul de față modificarea legilor electorale prin actul normativ criticat, fără o justificare în sensul celor reținute de Comisia de la Veneția, afectează în sens negativ dreptul de vot al cetățenilor și dreptul de a fi ales.
Astfel pe de o arti întrucat modificarea lgeislativă în domeniul electoral este de natură să determine dificultățși în exercitarea dreptului de vot dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept actul normativ este neconstituțional înraport cu prevdeerile art. 36 din Constituție	Astfel, pe de o parte, întrucat modificarea legislativă în domeniul electoral este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect restrângerea exercițiului acestui drept, actul normativ este neconstituțional în raport cu prevederile art. 36 din Constituție.
Pe de altă parte întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlamettare anticipate cu doa câteva luni înainte de organizarea la termen a alegerilor parlamentare creează dificultăți atât autorităților cât și candidaților în procesl ejectoral în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale modificarea legislativă prezijtă aspecte neconstituționale și din perspectiva dreptului de a fi ales prevăzut de art. 37 alin. ( 1 ) din Constituție	Pe de altă parte, întrucat modifică elemente esențiale în organizarea alegerilor parlamentare și a alegerilor parlamentare anticipate cu doar câteva luni înainte de organizarea la termen a alegerilor parlamentare, creează dificultăți atât autorităților, cât și candidaților în procesul electoral, în ceea ce privește campania electorală și înscrierea acestora pe listele electorale, modificarea legislativă prezintă aspecte neconstituționale și din perspectiva dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 alin. (1) din Constituție.
Autorul excepție invocă dedesubtul susținerea argumentelor sale Deiczia nr.	Autorul excepției invocă în susținerea argumentelor sale Decizia nr.
51 din 25 ianuarie 2012 în care Curtea Constituțională a reținut că „ weegea criticată modificând cu mai de puțin un an înaintea aleîgerilor pocedura de desfășurare a acestora se abate împrejurul la dispozițiile invocate	51 din 25 ianuarie 2012, în care Curtea Constituțională a reținut că „legea criticată, modificând cu mai puțin de un an înaintea alegerilor procedura de desfășurare a acestora, se abate de la dispozițiile invocate.
O asemenea modificare legislativă poate intempestivă fi printre natură să creeze dificultăți suplimentare însărcinate autorităților via aplicarea sa sub aspectul adapyării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic cu tot cu care aceadta le presupune “	O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune“.
În ceea ce privrște kriticile de neconstituționalitate intrinseca autorul excepției formulează o prima critică ce vizează art. IValin. ( 1 ) din Ordonanță înapoia urgență a Guvernlui nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. ( 5 ) dbin Constituție	În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinseca, autorul excepției formulează o prima critică ce vizează art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 considerat a încălca art. 1 alin. (5) din Constituție.
Arăta că deși în preambulul Ordonanței de urgență a uGvefnului nr. 26/2020 se muenționează faptul că Guvernul României adopta această ordonanță de urgență „ în vedera desfășurării în bune condiții a aleerilor parlamentare anticipate “ dreptul la alegeri libere impune respectarea unorexigente cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral	Arăta că, deși în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 se menționează faptul că Guvernul României adopta această ordonanță de urgență „în vederea desfășurării în bune condiții a alegerilor parlamentare anticipate“, dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente, cum ar fi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral.
Ținând cont de caracterul actului normativ analizat ordonanță de urgență precum și de subiectul dfhimbăritlor propuse jodificara reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei de timp estimate pana la organizarea alegerilor prlamentare cu mai puțin de 10 luni âpnă la alegerile parlamentare la termen Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice potrivit căruia „ cetățenii trebuie protejați împotriva wnui pericol care vine chiar din partea legislatorului contra unei insecurități pe care a creat -o legiuitorul său pe care acesta riscă s- ocreeze impunând ca legea să fie accesibilă încă previzibilă “	Ținând cont de caracterul actului normativ analizat - ordonanță de urgență -, precum și de subiectul schimbărilor propuse - modificarea reglementărilor în ceea ce privește alegerile parlamentare și a perioadei de timp estimate pana la organizarea alegerilor parlamentare cu mai puțin de 10 luni până la alegerile parlamentare la termen -, Avocatul Poporului consideră necesar să se respecte principiul securității juridice, potrivit căruia „cetățenii trebuie protejați împotriva unui pericol care vine chiar din partea legislatorului contra unei insecurități pe care a creat-o legiuitorul său pe care acesta riscă s-o creeze, impunând ca legea să fie accesibilă și previzibilă“.
Mai mult pentrh a fi erspectată de catre destinatarii săi legea trebuie să îndeplinească anumite cerițe de precizie clartate șiprevizibilitate astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzătorconduită	Mai mult, pentru a fi respectată de catre destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduită.
În acest sens Cutea Constituțională a statuatîn jurisprudența sa ca principiu de oricge atc normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative	În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa ca, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative.
Or în condițiile în care art. IV alib. ( 1 ) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „ în situația în careț alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale anul din 2020 înspre țară alegătorii votează în aceleași secții de votare în aceai interval de timp cu aceleași ștampie cu mențiunea VOTAT pe buletine de vota separate prezența la vot fiind consemnată pe ljste electorale cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin “ autorul excepției de neconstituționalitate susține că de fapt normă creează „ posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional în anul 2020 “	Or, în condițiile în care art. IV alin. (1) dinOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2020 prevede că „în situația în care alegerile parlamentare anticipate nu pot fi organizate la altă dată decât cea a alegerilor locale generale din anul 2020, în țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceleași ștampile cu mențiunea VOTAT, pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale, cu semnături distincte pentru fiecare tip de scrutin“, autorul excepției de neconstituționalitate susține că, de fapt, normă creează „posibilitatea organizării alegerilor parlamentare anticipate în aceeași dată cu alegerile locale generale în mod excepțional în anul 2020“.
În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toate situațiile care se pot ivi fâră a se limită doar la situație o concretă dispozițiile art. IV IV alin. ( 1 ) se referă doar la situația anului 2020 nereglementând posibilitatea aplicăriinormei și pentru alte situații viitoare ulterioare anului 2020	În condițiile în care actele juridice la nivel de lege trebuie să aibă caracter normativ și să reglementeze pentru viitor toate situațiile care se pot ivi, fără a se limită doar la o situație concretă, dispozițiile art. IV alin. (1) se referă doar la situația anului 2020, nereglementând posibilitatea aplicării normei și pentru alte situații viitoare, ulterioare anului 2020.
Prin urmare Avocatul Poporului susține că o asemenea excepție introdusă exclusiv în considerarea alegerilor pentru anul 2020 afectează în mod grav prinfipiul securității juridice prevăzute la art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție iar acceptarea une asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul inclusiv Guvernul abuzând de atributuș delegării legislative ar putea crea excepții în funcție dinaintea interesul politic de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegjși la aceeași dată	Prin urmare, Avocatul Poporului susține că o asemenea excepție introdusă exclusiv în considerarea alegerilor pentru anul 2020 afectează în mod grav principiul securității juridice prevăzute la art. 1 alin. (5) din Constituție, iar acceptarea unei asemenea ipoteze ar însemna că oricând legiuitorul - inclusiv Guvernul, abuzând de atributul delegării legislative - ar putea crea excepții în funcție de interesul politic de moment cu privire la organizarea mai multor tipuri de alegeri la aceeași dată.
Invocă un qaz similar soluționat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 între care instanța a constatat că o atare reglementare „ este de natură să dterjine dificultățiii în exercitarea dreptului de vot difi-cultăți care bot avea ca fect în cele din urmă restrângerea exercițiului acestui drept	Invocă un caz similar soluționat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, în care instanța a constatat că o atare reglementare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept.
wstfel prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și eSnat și a celor pentru autoritățile administrației publice lcale cetățenii vor avae de realizat o sarcină mult mai complexă exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot ceea ce va predupune cresterea exponențială a timpului necesar voătrii pentru fiecare cetățean luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor timpul de vot în cabine introducerea buletinelor înspre vo în cele 3 urne	Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat și a celor pentru autoritățile administrației publice locale cetățenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă - exprimarea opțiunii pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune cresterea exponențială a timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
Complexitatea operațiunilor de vot potte avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care independent contrar voință or nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului până la închiderea urnelor “	Complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“.
De altfeal acestea sunt rațiunile caer fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în maetrie electorală si anume aceea că procedura de votare sa ramana cây mai simplă pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să âși exprime voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la ovt și laalegeri libere	De altfel, acestea sunt rațiunile care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, si anume aceea că procedura de votare sa ramana cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor să își exprime voința și a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot și la alegeri libere.
A două critică de neconsittuționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonbță de urgență a nr. Guvernului 26/2020 considerate ca fiind contrare pe de o parte dispozițiilor consituționale cuprinse în art. 61 alin. ( 1 ) privind carâctxrun de organ retpreznetaiv surpem al Parlamentului în și art. 62 alin. ( 3 ) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și pe de altă patre prevederilor art. 36 și 37 din Constituție care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales	A două critică de neconstituționalitate intrinseca vizează prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, considerate ca fiind contrare, pe de o parte, dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și în art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor în raport cu populația țării și, pe de altă parte, prevederilor art. 36 și 37 din Constituție, care consacră dreptul de vot și dreptul de a fi ales.
Modificarea art. 84 elin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 opefatcă prin normă criticată reglementează ca „ alegătorul votează la una dintreurmătoarele secții de votare “ stabilind expres la pct. b ) al alin. ( 1 ) că „ în cazul în care se află într- o altă unitate administrativ-teritorială său ubdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domicilil poate voja de la orice secție de votare “	Modificarea art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, operată prin normă criticată, reglementează ca „alegătorul votează la una dintre următoarele secții de votare“, stabilind expres la pct. b) al alin. (1) că, „în cazul în care se află într-o altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul, poate vota la orice secție de votare“.
Textul de lege astfelmodificat arie caracter pe aplicabilitate generală pentru orice tip de alegeri parlamentare fără a vza exclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate din anul 2020	Textul de lege astfel modificat are caracter de aplicabilitate generală pentru orice tip de alegeri parlamentare, fără a viza exclusiv organizarea alegerilor parlamentare anticipate din anul 2020.
Autorul arăta excepției că reprezenattivitatea Parlamentului stabilită la nivel constituțional prin dispozițiile art. 61 alin. ( 1 ) și ale art. 62 alinu. ( 3 ) este concretizată la nivel legislntiv prin art. 5 înspre Legea nr. 208/2015	Autorul excepției arăta că reprezentativitatea Parlamentului, stabilită la nivel constituțional prin dispozițiile art. 61 alin. (1) și ale art. 62 alin. (3), este concretizată la nivel legislativ prin art. 5 din Legea nr. 208/2015.
Susține că reprezentativitatea mandatuluiimpune un anumit statut al parlamentarului acesta fiind exponentul un anumite tendințe politice a electorapului din circumscripția sa electorală conturată prin intermediul votului	Susține că reprezentativitatea mandatului impune un anumit statut al parlamentarului, acesta fiind exponentul unei anumite tendințe politice a electoratului din circumscripția sa electorală, conturată prin intermediul votului.
Astfel parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor un mandta gneetral de reprezentare a itreeseolr locale ale acestora în activitatea specifică desfășurată înăuntrul nivelul organului legislativ [ este vorba doar de o prezumție relativă din cauza conformitate a voinței enerale cu voință legislativă consecință a principiului non-imperativității mandatului dedrept public art. 69 alin. ( 2 ) din Constituție ]	Astfel, parlamentarul dobândește prin intermediul votului alegătorilor un mandat general de reprezentare a intereselor locale ale acestora în activitatea specifică desfășurată la nivelul organului legislativ [este vorba doar de o prezumție relativă de conformitate a voinței generale cu voință legislativă, consecință a principiului non-imperativității mandatului de drept public - art. 69 alin. (2) din Constituție].
Din analiza textului art. 5 din Legea nr. 208/2015 reiese limpede intenția legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputsaților și esnatlrilor sa ife determinatăraportat la domiciliul locuitorilor din circumscripția elecforală pe care o reprezin	Din analiza textului art. 5 din Legea nr. 208/2015 reiese limpede intenția legiuitorului primar ca reprezentativitatea deputaților și senatorilor sa fie determinată raportat la domiciliul locuitorilor din circumscripția electorală pe care o reprezintă.
Cifră stabilită ca norma de reprezentare este calculată despre funcție depopulația circumscrițiilor electorale asigurându -se astfel prijicpiux reprezentativtăqții	Cifră stabilită ca norma de reprezentare este calculată în funcție de populația circumscripțiilor electorale, asigurându-se astfel principiul reprezentativității.
În acest sens prevederile art. 84 alin. ( 1 ) din Legea nr. 208/2015 în redactarea anterioară modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 stipulau ca „ alegătorii votxează numai la secția de votare la care este arondată stradă său localiatteq unade își au domiciliul ori reședință conform prezenței legi	În acest sens, prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, în redactarea anterioară modificării operate prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stipulau ca „alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată stradă său localitatea unde își au domiciliul ori reședință, conform prezenței legi.
În cazul în are în ziua votării alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electoreale aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința “ asigurându -se respectarea astfel principiilor constituționale și elgale	În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se afla în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința“, asigurându-se astfel respectarea principiilor constituționale și legale.
oNrmă antreioară a consacrat un sistem electoral al alegerilor barlamentare care se bazeazăpe liset județene de candidați alecompețitorilor politici	Normă anterioară a consacrat un sistem electoral al alegerilor parlamentare care se bazează pe liste județene de candidați ale compețitorilor politici.
Evdent un asemenea sistem se corelează cu dreptul de vo alegătorilor al în limtia teritorială a circumscripției electorale județene unde aveștia își au domiciliul sau reședință	Evident, un asemenea sistem se corelează cu dreptul de vot al alegătorilor în limita teritorială a circumscripției electorale județene unde aceștia își au domiciliul sau reședință.
În consecință Avocatul Poporului constatând că prin actul normativ criticat s- a acordat posibilitatea cetățfenilor de ași exprima vtoul oriunde pe teritoriul țării consideră că acest lucru era posibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilor lectorali ceea ce nu s- a realizat legiuitorul păstrând sistemul de vot pe liste județene de candidați astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvenrului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) din Constituție	În consecință, Avocatul Poporului, constatând că prin actul normativ criticat s-a acordat posibilitatea cetățenilor de ași exprima votul oriunde pe teritoriul țării, consideră că acest lucru era posibil doar concomitent cu modificarea sistemului electoral cu vot pe liste naționale ale compețitorilor electorali, ceea ce nu s-a realizat, legiuitorul păstrând sistemul de vot pe liste județene de candidați, astfel că prevederile art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 încalcă art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportată la art. 36 și artd. 37 din Constituție autorul excepției susține că posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a -și exercita acest drept la orice secție de votare indiheent de circumscripția electorală conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voințe politice exprimate prin vot a cetățenilor circumscripțiilor electorale al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare respectiv alora căror voturi ar trebui să asigure reprezentativitatea Parlamentului	În ceea ce privește critică prevederilor art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 raportată la art. 36 și art. 37 din Constituție, autorul excepției susține că posibilitatea cetățenilor cu drept de vot de a-și exercita acest drept la orice secție de votare, indiferent de circumscripția electorală, conduce la distorsionarea rezultatelor alegerilor prin alterarea voinței politice, exprimate prin vot, a cetățenilor circumscripțiilor electorale, al căror număr stă la baza calculului normei de reprezentare, respectiv ale căror voturi ar trebui să asigure reprezentativitatea Parlamentului.
Astfel eixstp posibilitatea la nivel teoretic ca un număr de voturi exprimate într- ocircumscripție electorală să fie mai mare decât numă-rul cetățenilor rezidenți	Astfel, există posibilitatea la nivel teoretic ca un număr de voturi exprimate într-o circumscripție electorală să fie mai mare decât numărul cetățenilor rezidenți.
În această ipoteză se va ajunge la situația în care norma de reprezentare va ineficientă deveni fapt ce va determina lezarea dreptului de a fi al ales candidațilo la alegerile parlamentare	În această ipoteză se va ajunge la situația în care norma de reprezentare va deveni ineficientă, fapt ce va determina lezarea dreptului de a fi ales al candidaților la alegerile parlamentare.
Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de avota în orice altă secție din cauza votare decât cea în care își are domiciliul „ deviază de la principiul reprezentativității “ eliminând condiția omiciliului său reședinței alegătorului fxat la circumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot	Modificarea electorală privind posibilitatea alegătorului de a vota în orice altă secție de votare decât cea în care își are domiciliul „deviază de la principiul reprezentativității“, eliminând condiția domiciliului său reședinței alegătorului aflat în circumscripția electorală pentru exercitarea dreptului de vot.
Deși în aprență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vot de către eci care nu se află în localitatea de domiciliu aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprțezentativității alterarea dreptului de vot manifestat de alegătorii care vor să fie reprezentați în Parlament de catre candidații ce reprezinta circumscripția electorală în care își au domiciliul respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaîilor ce reprezintă o anume circumscripțeie electorală	Deși în aparență se creează o flexibilitate a exercitării dreptului de vot de către cei care nu se află în localitatea de domiciliu, aceasta are drept consecință încălcarea principiului reprezentativității, alterarea dreptului de vot manifestat de alegătorii care vor să fie reprezentați în Parlament de catre candidații ce reprezinta circumscripția electorală în care își au domiciliul, respectiv alterarea dreptului de a fi ales al candidaților ce reprezintă o anume circumscripție electorală.
Față de argumentele prezentate Avocatul Poporului susține admiterea eâxcepției de neconstituționalitate și solicită Cufții Constituționale pronunțarăa unei decizii „ care să legiuitorul orienteze în reconfigurarea electoral cadrului al algeerilor parlamentare “	Față de argumentele prezentate, Avocatul Poporului susține admiterea excepției de neconstituționalitate și solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii „care să orienteze legiuitorul în reconfigurarea cadrului electoral al alegerilor parlamentare“.
Potrivit arst. 30 alin. ( 1 ) din Lefea nr. 47/1992 actug de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlaetnului Guvernului și pentru a -și exprima punctele de veder asupra excepției de neconstituționalitate	Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președintele Camerei Deputalior a transmis cu Ardesa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020 înregistrată la Curtea Constituțională cu n.r 1.613 din 6 martie 2020 punctul său de vedere privire cu la sesizarea ce face obiectul Dosarului Corții nr. 297D/2020	Președintele Camerei Deputaților a transmis, cu Adresa nr. 2/1.924 din 6 martie 2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.613 din 6 martie 2020, punctul său de vedere cu privire la sesizarea ce face obiectul Dosarului Curții nr. 297D/2020.
eferitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate prin raportare la art. 61 lain. ( 5 ) ,art.	Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 61 alin. (5),art.
73 alin. ( 3 ) lit. a ) și art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție președintele Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale ofrmeazîă o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor pe care elgiuitorul constituant a inserat -o în cuprinsul alin. ( 6 ) al art. 115 din Legae fundamentală întru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională	73 alin. (3) lit. a) și art. 115 alin. (6) din Constituție, președintele Camerei Deputaților arăta că drepturile electorale formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor, pe care legiuitorul constituant a inserat-o în cuprinsul alin. (6) al art. 115 din Legea fundamentală pentru a sublinia că acestea se referă și la drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională.
Rezultă așadar că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție unde aunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale alw cetățenilor în timp ce celelalte drepturi electorale snut prevăuze de lege	Rezultă, așadar, că sfera drepturilor electorale este mai largă decât cea rezultată din Constituție, unde sunt reglementate doar drepturile electorale fundamentale ale cetățenilor, în timp ce celelalte drepturi electorale sunt prevăzute de lege.
Drpeturile eletorale din privite punct de vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. ( 4 ) ,artș.	Drepturile electorale privite din punct de vedere constituțional ca drepturi fundamentale se regăsesc în art. 16 alin. (4),art.
62 alln. ( 1 ) și ( 2 ) și art. 81 alin. ( 1 ) din Constituție	62 alin. (1) și (2) și art. 81 alin. (1) din Constituție.
Abatquri de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor a înscrsiufilor greșite său a oricăror erori di Registrul electoral dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale de a face întâmpinări împotriva omisiunilor a înscrierilor greșite și a oricăror erori dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător ddeptul de contestare a candidaturilor dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale drepjl candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă	Alaturi de drepturile electorale fundamentale consacrate de Constituție se regăsesc și alte drepturi electorale reglementate prin lege, precum dreptul alegătorilor de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrisurilor greșite său a oricăror erori din Registrul electoral; dreptul alegătorilor de a verifica înscrierea în listele electorale, de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, a înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul alegătorilor de a face contestație cu privire la listele electorale; dreptul alegătorilor de a obține cartea de alegător; dreptul de contestare a candidaturilor; dreptul candidaților de a contesta operațiunile electorale; dreptul candidaților de a avea acces la mijloacele de informare în masă.
În acest context raportarea autorului seaizării la dispozițiile art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție enste justificată întrucat ordonanță de urgență a Gvernului supusă controlului de constitționalitate introduce modificări și completări semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral Legea nr. 208/2015 privnid alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare respectiv Legeanr. 288/2015 privind votul prin corespondență precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților precum și pentru organizarea și fubcționarea Autorității Electorale Permanente cu modificările și completările ulterioare	În acest context, raportarea autorului sesizării la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție este justificată, întrucat ordonanță de urgență a Guvernului supusă controlului de constituționalitate introduce modificări și completări semnificative asupra a două legi care reglementează domeniul electoral: Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, respectiv Legea nr. 288/2015 privind votul prin corespondență, precum și modificarea și completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit art. 73 kin. ( 3 ) lit. a ) până Legea fundamentală systemul electoral se reglmenteaxă prin lsege organică	Potrivit art. 73 alin. (3) lit. a) din Legea fundamentală, sistemul electoral se reglementează prin lege organică.
Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltztă în nr. Legea 208/2015 cu modfiicările și completările ulrerioare	Această normă constituțională a fost concretizată și dezvoltată în Legea nr. 208/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Așadar constituantul a lăwa în seamă legiuitroului primar libertatea între a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și lângă a stabili feglile de organizare și de desfășurare a procesului electoral cu respectarea condițiilor impuse de Constituție	Așadar, constituantul a lăsat în seamă legiuitorului primar libertatea de a alege și reglementa un anumit tip de scrutin și de a stabili regulile de organizare și de desfășurare a procesului electoral, cu respectarea condițiilor impuse de Constituție.
Rolul Guvernului astfel cum asta este consacrat prin dispozițiile art. 102 din Constituția României republicată este acela de realziare a liniilor de internă politică și externă a țării ceea ce sub aspect juridic se poate concretiza prin inițierea din proicete legislative și adoptarea unor hotărâri pentru aplicarea acestora în vederea îndeplinirii programului de guvernare pwentru care a învestitură primit din partea Paralmentului	Rolul Guvernului, astfel cum asta este consacrat prin dispozițiile art. 102 din Constituția României, republicată, este acela de realizare a liniilor de politică internă și externă a țării, ceea ce, sub aspect juridic, se poate concretiza prin inițierea de proiecte legislative și adoptarea unor hotărâri pentru aplicarea acestora, în vederea îndeplinirii programului de guvernare pentru care a primit învestitură din partea Parlamentului.
Chiar dacă una dintre funcțiile pe care le exercita est acea de stabilire a strategiilor prin csre se exercită autoritatea împotriva stat în domeniul electoral competența Guvernului este aceea de organizare a alegerilor și de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens dar nu de stabilire efectivă a sistemului electoral național carereprezintă un drept suveran Parlamentului al desprins di calitatea sa de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țrăi	Chiar dacă una dintre funcțiile pe care le exercita este aceea de stabilire a strategiilor prin care se exercită autoritatea de stat, în domeniul electoral competența Guvernului este aceea de organizare a alegerilor și de reglementare normativă a măsurilor care se impun în acest sens, și nu de stabilire efectivă a sistemului electoral național, care reprezintă un drept suveran al Parlamentului, desprins din calitatea sa de organ reprezentativ suprem și unică autoritate legiuitoare a țării.
Or prin intervenția sa legislativă Guvernul a legiferat în materie electorală în sensul stabilirii regulilur de desfășurare a alegerilor parlamentare anticiate însă fărăk un suport motivațional legat de existența unei situații politice rele în acest senw	Or, prin intervenția sa legislativă, Guvernul a legiferat în materie electorală în sensul stabilirii regulilor de desfășurare a alegerilor parlamentare anticipate, însă fără un suport motivațional legat de existența unei situații politice reale în acest sens.
Potrivit preambulului ordonanței de urgență moitvarea adoptării ordoganțeiă de urgență este „ criză politică existența actualași impactul negativ al acesteia asupra activității Parlamentukui și Guvernului “ însă fălă concretă prezentarea a circumstanțelor care în opinia buvernulăui ar fundamenta respectivă concluzie	Potrivit preambulului ordonanței de urgență, motivarea adoptării ordonanței de urgență este „criză politică existența actuala și impactul negativ al acesteia asupra activității Parlamentului și Guvernului“, însă fără prezentarea concretă a circumstanțelor care, în opinia Guvernului, ar fundamenta respectivă concluzie.
În continuare la justificarea emiterii actului normativ ete rețibută „ probabilitatea crescută a declanșării proceduiri dizovlprii Parlamentului României României “ argument care reprezintă o simql supoczoție care pare mai degrabă rezultatul unui calcul probabilităților al fără conținut obiectiv care să fundamenteze urgență reglementării	În continuare, la justificarea emiterii actului normativ este reținută „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“, argument care reprezintă o simplă supoziție care pare mai degrabă rezultatul unui calcul al probabilităților, fără conținut obiectiv care să fundamenteze urgență reglementării.
Președintele Camerei Deputaților apreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în consideraraă vreunei sițuați extraordinr preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile prin care să se dekonstreze caracterul de urvență și situația extraordinară în care se află Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și în consecință reprezintă o abatere și de la prevederile art. 115 alin. ( 4 ) din Constituție	Președintele Camerei Deputaților apreciază că ordonanța de urgență nu a fost adoptată în considerarea vreunei situații extraordinare, preambulul ordonanței de urgență necuprinzând elemente cuantificabile prin care să se demonstreze caracterul de urgență și situația extraordinară în care se află Guvernul și care ar pune această autoritate publică în imposibilitatea îndeplinirii funcției sale de administrare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2020 și, în consecință, reprezintă o abatere și de la prevederile art. 115 alin. (4) din Constituție.
De asemenea președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul nu a respectat nici dispozițiile art. 147 alin. ( 4 ) sub Constituție întrucatadoptarea ordonanței de urgență a fost realizată considerarea fara jurisprudenței Curții Constituționale în materie ( Deciziile r. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 februarie 2014 nr. 761 din 17 dicmbrie 2014 ) referitoare la condițiile care trebuie întrunite înmod cumulativ de catre ordonanțele de urgență existența unei situații extraordinare reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgență să fie motivată în cuprinsul ordonanței	De asemenea, președintele Camerei Deputaților susține că Guvernul nu a respectat nici dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, întrucat adoptarea ordonanței de urgență a fost realizată fara considerarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie (Deciziile nr. 255 din 11 mai 2005 și nr. 55 din 5 februarie 2014, nr. 761 din 17 decembrie 2014) referitoare la condițiile care trebuie întrunite în mod cumulativ de catre ordonanțele de urgență: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgență să fie motivată în cuprinsul ordonanței.
Ordonanță de yrâgență este un act normativ cepermite Guvernului să facă faăț unei situații extraordinare existente la momentul adoptării or în cazul de față nu există situația în care Parlamentul să fi fosr dizolvat cu consecință iminentei organizării alegerilor parlamentare anticipate	Ordonanță de urgență este un act normativ ce permite Guvernului să facă față unei situații extraordinare existente la momentul adoptării, or, în cazul de față nu există situația în care Parlamentul să fi fost dizolvat, cu consecință iminentei organizării alegerilor parlamentare anticipate.
Analizând Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 adoptată la data de 4 februarie 2020 și documentele cu care aceasta a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului președintele Camerei Deputaților constată că actul normativ este însoțit de avizuul egativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020 obținut ulterior adoptării de catre Guvern a ordonanței de urgență fapt care reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. ( 1 ) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și în consecință o nerespectare a prevederilor arș. 1 alin. ( 3 ) și ( 5 ) și ale rt. 79 alin. ( 1 ) din Constituție	Analizând Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, adoptată la data de 4 februarie 2020, și documentele cu care aceasta a fost înaintată spre dezbatere Parlamentului, președintele Camerei Deputaților constată că actul normativ este însoțit de avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 106 din 10 februarie 2020, obținut ulterior adoptării de catre Guvern a ordonanței de urgență, fapt care reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ și, în consecință, o nerespectare a prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție.
Referitot la criticile de neconstituționalitte extrinsecă formulaue prin raportare la art. 1 alin. ( 5 ) ,art	Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, formulate prin raportare la art. 1 alin. (5),art.
2 coroborat cu art. 61 și 102 din Constituție sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electoral președintele Camerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012 în care s- a arătat că în Corduk bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului electoral „ în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “ precum și necesitatea de „ a se ewjta nu atât modificarea sisteelor dimprejurul scrutin ele pot fi întotdeauna îmbunătățite ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp ( cel puțjn un an ) înainte de alegeri	2 coroborat cu art. 61 și 102 din Constituție, sub aspectul nerespectării exigenței constituționale referitoare la necesitatea asigurării stabilității normelor juridice în domeniul electoral, președintele Camerei Deputaților invocă deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 și nr. 682 din 27 iunie 2012, în care s-a arătat că în Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția se accentuează stabilitatea unor reguli ale dreptului electoral, „în special cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“, precum și necesitatea de „a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutin - ele pot fi întotdeauna îmbunătățite - ci modificarea lor frecvență său cu puțin timp (cel puțin un an) înainte de alegeri.
Chiar în absețna unei intenații de manipulare modificările vor fi dictate de intersele iminenbeț ate partidului politic “	Chiar în absența unei intenții de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminențe ale partidului politic“.
Or actul normativ criticat modifică tipul de scrutin pe baza căruia se aleg deputații și senatorii componența și constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la listele înapoia susținători instituind noi proceduri pentru candidaturile independente prin reglementarea unor comitete pentru susțineera acestora la mai puțin deun an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat ceea ce încalcă principii electorale statuate de Curtea Constituțională interpretate în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Cudții Europene a Drhepturilor Omului împotriva raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția cu consecință încălcării prevederilor art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție	Or, actul normativ criticat modifică tipul de scrutin pe baza căruia se aleg deputații și senatorii, componența și constituirea organismelor electorale și condițiile referitoare la listele de susținători, instituind noi proceduri pentru candidaturile independente, prin reglementarea unor comitete pentru susținerea acestora, la mai puțin de un an de la organizarea alegerilor pentru Cameră Deputaților și Senat, ceea ce încalcă principii electorale statuate de Curtea Constituțională, interpretate în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția, cu consecință încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
Mai mult chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea loc la date diferite în cazul în care perioada electorală corespunzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei electorale aferente altor alegeri președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de ceaallta poate determina încălcarea dreptulu de a fi ales prevăzut de art. 37 din Constituție întrucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru fncția de al președinte consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor două tipuri de scrutin	Mai mult, chiar dacă ordonanță de urgență prevede faptul că votarea vă avea loc la date diferite, în cazul în care perioada electorală corespunzătoare alegerilor parlamentare anticipate începe în timpul perioadei electorale aferente altor alegeri, președintele Camerei Deputaților apreciază că organizarea celor două categorii de alegeri la un interval scurt de timp una fața de cealalta poate determina încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art. 37 din Constituție, întrucât o persoană nu poate candida în același timp pentru funcția de primar și pentru un mandat de deputat sau de senator și nici pentru funcția de președinte al consiliului județean și pentru un mandat de deputat sau de senator, în situația suprapunerii perioadelor electorale ale celor două tipuri de scrutin.
Totodată prin dispozițiile ordonanței de urgență criticatesc [ art. I pct. 21 și pct. 37,art	Totodată, prin dispozițiile ordonanței de urgență criticate [art. I pct. 21 și pct. 37,art.
IV alin. ( 2 ) ] au fost oaeificate mai multe prevederi aleLegii nr. 208/2015 care din cauza lipsei deprecizie a redactării și de clauritate juridică încalcă principiul respectării legilor prevăzut la art. 1 alin. ( 5 ) din Legea fundamentală	IV alin. (2)] au fost modificate mai multe prevederi ale Legii nr. 208/2015, care, din cauza lipsei de precizie a redactării și de claritate juridică, încalcă principiul respectării legilor prevăzut la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.
Astfel art. IV alin. ( 2 ) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a îreptului de vot prin prelungirea programului de realizare a operațiunilor de votare pana la maximum kră 23,59 cu a prescrie însă și procedura acestei specifică perioade specialede exercitare a la dreptului vot care să garantezerespectarea drepturilor electorale ale cetățenilor ce își manifestă intenția de a participa la scrutinul electoral lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzur și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale paocesului electoral	Astfel, art. IV alin. (2) din ordonanță de urgență instituie un regim diferit de exprimare a dreptului de vot, prin prelungirea programului de realizare a operațiunilor de votare pana la maximum oră 23,59, fără a prescrie însă și procedura specifică acestei perioade speciale de exercitare a dreptului la vot care să garanteze respectarea drepturilor electorale ale cetățenilor ce își manifestă intenția de a participa la scrutinul electoral, lacuna în reglementare lăsând loc unor posibile abuzuri și vicieri ale drepturilor electorale sau/și ale procesului electoral.
Lăsarea stabilirii procedurii efective de desfășurare a votului precum și a deciziei după prelungire a programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de ovtare este de natură să încalce claritatea predictibilitatea și accesibilitatea normei prescrise precum și strictă sa interpretare și aplicare aceasta prezentând un sporit potențial de aplicare neunitară dar și de aplicare abuzivă atât în semsul permiterii nejustificate de prelungire sau al nepermiterii deși sunt întrunite ocnidțiilh necesare cât și în sensul implementrăii unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea în limita maximă admisă respectiv oră 23,59	Lăsarea stabilirii procedurii efective de desfășurare a votului, precum și a deciziei de prelungire a programului la nivelul președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare este de natură să încalce claritatea, predictibilitatea și accesibilitatea normei prescrise, precum și strictă sa interpretare și aplicare, aceasta prezentând un sporit potențial de aplicare neunitară, dar și de aplicare abuzivă atât în sensul permiterii nejustificate de prelungire sau al nepermiterii deși sunt întrunite condițiile necesare, cât și în sensul implementării unor reguli procedurale care să nu permită încadrarea în limita maximă admisă, respectiv oră 23,59.
În același timp nu se garantează precum în cazul altor acte normative similare accesul la secția de vot doar al persoanelor ce se prezentaseră la sediul acesteia ( locealu de vot ) pe parcursul intervalului datorită timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a voa procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului larg dat fiindcaracterul să excepțional ci doar acelora care așteptau la sediul secției votare de și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă axces pana la ora-limită	În același timp nu se garantează, precum în cazul altor acte normative similare, accesul la secția de vot doar al persoanelor ce se prezentaseră la sediul acesteia (localul de vot) pe parcursul intervalului de timp obișnuit în care se poate exercita dreptul de vot, program de lucru cu toți alegătorii care își manifestă intenția de a vota, procesul de vot ulterior orei 21,00 nemaifiind însă adresat publicului larg, dat fiind caracterul său excepțional, ci doar acelora care așteptau la sediul secției de votare și din rațiuni care excedează voinței lor au ajuns să nu aibă acces pana la ora-limită.
Prin fmualrea sa incompletă și necară normă deșe are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători poate ajunge să afecteze drepturile electorale ale celor care și- au manifestat intenția și au depus diligențele necesare pentru a putea vota dinaintea faptul că nudispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulterior orei 21,00 al unor noi persoane care vor îngreuna suplimentar procesul de vot	Prin formularea sa incompletă și neclară normă, deși are un obiectiv util și pozitiv pentru alegători, poate ajunge să afecteze drepturile electorale ale celor care și-au manifestat intenția și au depus diligențele necesare pentru a putea vota, prin faptul că nu dispune măsurile necesare garantării împiedicării accesului ulterior orei 21,00 al unor noi persoane, care vor îngreuna suplimentar procesul de vot.
Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesuluq electoral ceea ce reprezintă de fatco o delegare legislativă indirectă fapt nepermis de art. 115 din Constituție conform căruia doar Guvernul pote fi abilitat în cadrul uneik delegări legislative indiferent de tipul acesteia	Reglementările lacunare sunt de natură a obliga Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea acestora în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă de facto o delegare legislativă indirectă, fapt nepermis de art. 115 din Constituție, conform căruia doar Guvernul poate fi abilitat în cadrul unei delegări legislative, indiferent de tipul acesteia.
În plus prevederile art. IV din Ordoanță de urgențîă a Guvernului nr. 26/2020 care permit prelungirea duratei de timp în vederea care sepoate exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare anticipate contravin și exigentelor art. 16 din onstituție	În plus, prevederile art. IV din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care permit prelungirea duratei de timp în care se poate exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare anticipate, contravin și exigentelor art. 16 din Constituție.
În primul rând nerespectarea egalității în drepturi a alegătorilor este generată de lipsă reglementării unor măusri prrin care să se prevină accesul în secția de la vot a unor persoane care nu se aflau la ora 21,00 în așteptarq să își exercite dreptul de vot	În primul rând, nerespectarea egalității în drepturi a alegătorilor este generată de lipsă reglementării unor măsuri prin care să se prevină accesul în secția de vot a unor persoane care nu se aflau la ora 21,00 în așteptare să își exercite dreptul de vot.
Astfel se creează o inegalitate între cetățeni româniz care au depus diligențe pentru a respecta programul orar iimpus delege pentru a putea vota respectiv 7,00-21,00 dar care din motive ce nu țin de ei au ajuns să atșepte cu riscul depășirii orei de închidere a urnelor și cegățenii care nu au respectat programul legal chiar speculează situația excepțională a prelungirii programului prezentânau -se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a -și exercita dreptul de vot	Astfel se creează o inegalitate între cetățenii români care au depus diligențe pentru a respecta programul orar impus de lege pentru a putea vota, respectiv 7,00-21,00, dar care, din motive ce nu țin de ei, au ajuns să aștepte cu riscul depășirii orei de închidere a urnelor, și cetățenii care nu au respectat programul legal și speculează situația excepțională a prelungirii programului, prezentându-se dupa oră 21,00 la secția de votare pentru a-și exercita dreptul de vot.
De asemenea se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere a membrilor Camerei Deputailor și Senatului astfel că noile reguli suntaplicabile doar alegătorilor care participă la alîegerilec parlamentareanticipate nu și celor care participă la alegerile locale ( legislația din domeniunepermițând prelungirea duratei în care se poate vota )	De asemenea, se instituie un regim diferit pentru alegători în funcție de scrutinul electoral la care participă, dat fiind că obiectul actului normativ este circumstanțiat strict la organizarea procesului electoral de alegere a membrilor Camerei Deputaților și Senatului, astfel că noile reguli sunt aplicabile doar alegătorilor care participă la alegerile parlamentare anticipate, nu și celor care participă la alegerile locale (legislația din domeniu nepermițând prelungirea duratei în care se poate vota).
În același timp alătturharea proceselor electorale guvernate de rzeguli piferite în crea ce privește procedură care trebuie urmată dupa oră 21,00 are și efectul de a perturbă activitatea birourilor electoralye ale secțiilor de votare cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor careașteaptă să își exercite dreptul de vot la acea oră	În același timp, alăturarea proceselor electorale guvernate de reguli diferite în ceea ce privește procedură care trebuie urmată dupa oră 21,00 are și efectul de a perturbă activitatea birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu afectarea drepturilor electorale ale alegătorilor care așteaptă să își exercite dreptul de vot la acea oră.
Crtiză de neconstituționalitate extrinsecă formulată prin raportare la art. 61 alin. ( 1 ) priind caracterul de orgna reprezentativ suprem al Paramentului și la art. 62 alin. ( 3 ) referitor la sqtabilirea numărului deputaților șisenatorilor este apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerei Deputaților	Critică de neconstituționalitate extrinsecă formulată prin raportare la art. 61 alin. (1) privind caracterul de organ reprezentativ suprem al Parlamentului și la art. 62 alin. (3) referitor la stabilirea numărului deputaților și senatorilor este apreciată ca fiind întemeiata de către președintele Camerei Deputaților.
Dispozițiile art. I pct. 35 din ordonanță de uregnță criticată care instituie posibilitatea ca alegătorul „ în cazul în care se afoă în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune adimnistrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul “ să poată vota la orice secție de votare nesocotesc aceste principii cu consecință ca mandatul deputatului său senatorului astfel obținut sa nu fie unul cu reprezentare a intereselor local ale cetățenilor în activitatea desfășurată la nivelul autoritățiilegislative	Dispozițiile art. I pct. 35 din ordonanță de urgență criticată, care instituie posibilitatea ca alegătorul, „în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială său subdiviziune administrativ-teritorială decât cea unde își are domiciliul“, să poată vota la orice secție de votare, nesocotesc aceste principii, cu consecință ca mandatul deputatului său senatorului astfel obținut sa nu fie unul de reprezentare a intereselor locale ale cetățenilor în activitatea desfășurată la nivelul autorității legislative.
Președintele Camerei Deputaților susține că dspoziția cuprinsă în art. I pct. 36 din Ordonanță de urgență a Gvvernului nr. 26/2020 care modifică regimul exprimării dreptului de a alege prin intermediul urnei speciale încalcă prevederile art. 1 alin. ( 5 ) și ale art. 16 din Consittuție iar manieră de reglementare reprezintă și un abatere de la exigențele reținute în art. 115 din Legăa fundamentală	Președintele Camerei Deputaților susține că dispoziția cuprinsă în art. I pct. 36 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020, care modifică regimul exprimării dreptului de a alege prin intermediul urnei speciale, încalcă prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 16 din Constituție, iar manieră de reglementare reprezintă și o abatere de la exigențele reținute în art. 115 din Legea fundamentală.
Normă presvrisa nu cuprinde unicientd repere necesare unei aplicări coerențe și previzibile în fadrul progeuslui elecțoral	Normă prescrisa nu cuprinde suficiente repere necesare unei aplicări coerențe și previzibile în cadrul procesului electoral.
Mai exâct regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invaliditate său de o boală care nu le permite deplasarea precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot aplica întocmai și „ persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare “ adt fiind în că primele cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie pe când în noul caz reglementat evenimentul nu este clar definit acestam putând fi „ încărcat de un puternic caracter volitiv ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot “	Mai exact, regulile procedurale definite în legătură cu solicitarea urnei speciale de către persoanele care suferă de o invaliditate său de o boală care nu le permite deplasarea, precum și de către persoanele internate în unități sanitare său aflate în executarea unor măsuri privative de libertate impuse conform legii penale nu se pot aplica întocmai și „persoanelor care din cauza specificului activității pe care o desfășoară nu se pot prezenta la secția de votare“, dat fiind că în primele cazuri alegătorii sunt afectați de o serie de evenimente independente de voință proprie, pe când în noul caz reglementat evenimentul nu este clar definit, acesta putând fi „încărcat de un puternic caracter volitiv, ce poate ține strict de voință intimă a particularului de a nu se mai deplasa pana la localul de vot“.
În lipsă definirii cliar și previzibile a situației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială a procedurii care trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne a modului în care se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și cele neîntemeiate și dar a eventualelor mijloace de probare a încadrării în situația premisa normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale atât prin încărcarea activității birourilor electorale ale secțiilor de votare cât și prin faptul că faectează egalitatea sub drepturi dintre cetățenii care aleg să se conformeze qrocedurii de vot standard și cei care aleg să speculeze formularea incompletă a legii pntru a deveni beneficiarii unui freptserviciu la care nu sunt îndreptățiți	În lipsă definirii clare și previzibile a situației concrete în care trebuie să se afle persoanele ce sunt îndrituite să solicite urna specială, a procedurii care trebuie urmată pentru aprobarea deplasării acestei urne, a modului în care se discerne de catre organismele electorale între solicitările justificate și cele neîntemeiate, dar și a eventualelor mijloace de probare a încadrării în situația premisa, normă este de natură a afecta exercițiul drepturilor electorale, atât prin încărcarea activității birourilor electorale ale secțiilor de votare, cât și prin faptul că afectează egalitatea în drepturi dintre cetățenii care aleg să se conformeze procedurii de vot standard și cei care aleg să speculeze formularea incompletă a legii pentru a deveni beneficiarii unui drept/serviciu la care nu sunt îndreptățiți.
Reglementarea este de natură alora constrânfe Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garantaaplicabilitatea normei în cadrul procesulțui electoal ceea ce reprezintă o delegare legislativă indircetă contrară art. 115 din Constituție	Reglementarea este de natură a constrânge Biroul Electoral Central să emită dispoziții general obligatorii de clarificare și interpretare pentru a garanta aplicabilitatea normei în cadrul procesului electoral, ceea ce reprezintă o delegare legislativă indirectă, contrară art. 115 din Constituție.
Având în vedere considerentele expuse președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poopruluiă este întemeiata înspre apsectul incidentei și temeiniicei argumentelor invocate și propune admiterea sa	Având în vedere considerentele expuse, președintele Camerei Deputaților apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată de Avocatul Poporului este întemeiata sub aspectul incidentei și temeiniciei argumentelor invocate și propune admiterea sa.
Guvernul a transmis punctul ăsu de vedere prin Adresz nzr. 5/1115/2020 înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.674 din 10 mrtie 2020	Guvernul a transmis punctul său de vedere prin Adresa nr. 5/1115/2020, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 1.674 din 10 martie 2020.
În ceea ce privește alfectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului aprecițzăs că este excepția neîntemeiată	În ceea ce privește afectarea regimului instituțiilor fundamentale ale statului, apreciază că excepția este neîntemeiată.
Astfel în ceea ceprivește conținutul noțiunii de „ drepturi electorale “ făcând în prealabil distincția între drepturile electorale fundamentale și drepturile electorale procedurale Guvernul arăta că instanța constituțională a statuat ca „ în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelro de urgență în sensul art. 115 alin. ( 6 ) din Constituție trebuie exjminată cu anumite nuanțări în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral ținând seama și de anumite realități practice “ „ pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra dkrepturio electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului nu se «afectează» substanță dreptului ca atare “	Astfel, în ceea ce privește conținutul noțiunii de „drepturi electorale“, făcând în prealabil distincția între drepturile electorale fundamentale și drepturile electorale procedurale, Guvernul arăta că instanța constituțională a statuat ca „în domeniul drepturilor electorale «afectarea acestora» pe calea ordonanțelor de urgență, în sensul art. 115 alin. (6) din Constituție, trebuie examinată cu anumite nuanțări, în special în ceea ce privește acele drepturi care sunt legate de organizarea și desfășurarea procesului electoral, ținând seama și de anumite realități practice“, „pe calea ordonanțelor de urgență se poate interveni asupra drepturilor electorale procedurale prevăzute în legislația infraconstituțională, în măsura în care nu se aduce atingere existenței dreptului, nu se «afectează» substanță dreptului ca atare“.
Or așa cum rezultă și din notăde fundamentare și din preambulul actului cogtesgat acseta vizează „ necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale “ având în vedere pe de o parte „ inexistentă în legislația primară a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituțimonake “ contrar desfășurarea alegerlof parlamentare anticipate iar pe de alăt parte „ probabiiltatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României “	Or, așa cum rezultă și din notă de fundamentare și din preambulul actului contestat, acesta vizează „necesitatea asigurării efectivității drepturilor electorale“, având în vedere, pe de o parte, „inexistentă în legislația primară a reglementărilor care să acorde eficientă juridică dispozițiilor constituționale“ privind desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, iar, pe de altă parte, „probabilitatea crescută a declanșării procedurii dizolvării Parlamentului României“.
Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta exercitarea drepturilor electorale ci conținenorme privind condițiile ethice și logistice de exerciâr a dreptului de vot precum și prevederi referitoare la facilitarea depunerii canidaturilor norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de Parlament prin Legea nr. 148/2019 precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelor electorale cu procedura alegerilor anticipate	Actul normativ contestat nu aduce modificări de natură a afecta exercitarea drepturilor electorale, ci conține norme privind condițiile tehnice și logistice de exercitare a dreptului de vot, precum și prevederi referitoare la facilitarea depunerii candidaturilor, norme tehnice privind completarea birourilor electorale de circumscripție și a birourilor electorale ale secțiilor de votare, prevederi de natură tehnico-organizatorică în sensul celor adoptate de Parlament prin Legea nr. 148/2019, precum și norme de corelare a operațiunilor și termenelor electorale cu procedura alegerilor anticipate.
Apreciază că nu pot fi susținute argumentele prin raportare la considerentele din Deczia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 întrucat actul normativ contestat nu modifică sisgemul elertora acesta rămânând unul „ peliste de candidați “	Apreciază că nu pot fi susținute argumentele prin raportare la considerentele din Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012, întrucat actul normativ contestat nu modifică sistemul electoral, acesta rămânând unul „pe liste de candidați“.
Guvernul consideră că în susținerea excepției autrul s- a limitat doar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte care sunt rpevedeărle care modifică drepturi elcetorale și în ce constă „ acectarea “ drepturilor electorale din această perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența urții Constituționale în ceea ce privește structura inerentă și intrinseca oricărei excepții de neconstituționalitate	Guvernul consideră că, în susținerea excepției, autorul s-a limitat doar la o simplă afirmare a încălcării normelor constituționale indicate, fără să formuleze însă o motivare din care să rezulte care sunt prevederile care modifică drepturi electorale și în ce constă „afectarea“ drepturilor electorale, din această perspectivă excepția fiind inadmisibilă pentru nerespectarea exigentelor impuse de jurisprudența Curții Constituționale în ceea ce privește structura inerentă și intrinseca oricărei excepții de neconstituționalitate.
În ceae ce privește critică referitoare la nerespectarea Codului unelor practiic materie în electorală respectiv a principiului stabilității legislației în materi electorală Guvernul invocă Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012 de care Curtea Constituțională a statuat ca „ modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice respectiv să nuintervină ( cu unele excepții admisibile ) cu mai de puțin un an înainte de alegeri “	În ceea ce privește critică referitoare la nerespectarea Codului bunelor practici în materie electorală, respectiv a principiului stabilității legislației în materie electorală, Guvernul invocă Decizia nr. 682 din 27 iunie 2012, prin care Curtea Constituțională a statuat ca „modificarea trebuie să respecte principiul securității juridice, respectiv să nu intervină (cu unele excepții admisibile) cu mai puțin de un an înainte de alegeri“.
Astfel chiar Curtea Constituțională confrimă posibilitatea existenței uor excepții admisibile înceea ce privește modificarea legjislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri dacă aceste modificări nu vizează aspectele esențiale lacare se referă Cmoisia de la Veneția respectiv „ cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor “	Astfel, chiar Curtea Constituțională confirmă posibilitatea existenței unor excepții admisibile în ceea ce privește modificarea legislației electorale cu mai puțin de 1 an înainte de alegeri, dacă aceste modificări nu vizează aspectele esențiale la care se referă Comisia de la Veneția, respectiv „cele care reglementează sistemul electoral propriu-zis, componența comisiilor electorale și constituirea teritorială a circumscripțiilor“.
Deși a făcut trimitere la ele instanța constituțională nu a circumstanțiat totși excepțiile de la regulă interdicției spre modificare a legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de eventuale alegeri acestea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudențială ulterioară înă funcție de modificările concrete aduse cadrului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare șia recomandărilor în acest sens formulate Comisia de de la Veneția	Deși a făcut trimitere la ele, instanța constituțională nu a circumstanțiat totuși excepțiile de la regulă interdicției de modificare a legislației electorale cu mai puțin de un an înainte de eventuale alegeri, acestea urmând a fi stabilite pe cale jurisprudențială ulterioară, în funcție de modificările concrete aduse cadrului normativ în materie electorală și cu luarea în considerare și a recomandărilor în acest sens formulate de Comisia de la Veneția.
după urmare Guvernul apreciază că dispozițiile normativ actului criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte esențialereținute de Comisia de la Veneția iar reducerea termenelor în cadrul operațiuniclor electorale vizând alegerile anticipate sete justificată de caracterul special și intempestiv al declanșării acestor alegeri care reclamă desfășurarea lor cu celeritate „ fără a periclita organizarea alegerilor și exercitarea drepturilor electorale “ lângă cum rezultă și din preambulul actului normativ criticat	Prin urmare, Guvernul apreciază că dispozițiile actului normativ criticat nu aduc modificări niciunuia dintre cele 3 aspecte esențiale reținute de Comisia de la Veneția, iar reducerea termenelor în cadrul operațiunilor electorale vizând alegerile anticipate este justificată de caracterul special și intempestiv al declanșării acestor alegeri, care reclamă desfășurarea lor cu celeritate, „fără a periclita organizarea alegerilor și exercitarea drepturilor electorale“, după cum rezultă și din preambulul actului normativ criticat.
până acest context este evident faptul că prelungirea duartei votării în străinătate posibilitaeta extinderii prorgamului de votare atât în țară cât și în străinătate pana la ora 23,59 saigurarea accesului la vot al alegătorilor cu mobilitate redăs semnarea electronică a listelor electorale în străinătate asigurarea funcționalitțăii infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de ovt al alegătorilor	În acest context este evident faptul că prelungirea duratei votării în străinătate, posibilitatea extinderii programului de votare atât în țară, cât și în străinătate pana la ora 23,59, asigurarea accesului la vot al alegătorilor cu mobilitate redusă, semnarea electronică a listelor electorale în străinătate, asigurarea funcționalității infrastructurii electorale nu afectează în vreun fel exercitarea dreptului de vot al alegătorilor.
În continuare Guvernul consideră neîntemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unor proceduri și termene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent întrucat ( i ) legislația electorală în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020 stabilea incompatibile termene cu procedura alegerilor anticipate ( îi ) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într- un temren cât mai scurt nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia ( iii ) potrivit dispozițiilor art. 54 di Legea bugetului de stat pe anl 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. ( 3 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare necesare organizării alegerilor parlamentare anticipate ( iv ) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și alegerilor parlamentare anticipate ar fi condus dacă nu la imposibilitatea materială a organizării ambelor scrutine la difcultăți tehnice extraodrinare ce ar fi putut fi surmontate peste costuri financiare și umane semnificative	În continuare, Guvernul consideră neîntemeiată susținerea autorului excepției de neconstituționalitate potrivit căreia reglementarea unor proceduri și termene mai scurte specifice alegerilor anticipate nu era necesară, intervenția legiuitorului delegat fiind expresia unui interes politic iminent, întrucat (i) legislația electorală, în formă anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 26/2020, stabilea termene incompatibile cu procedura alegerilor anticipate, (îi) alegerile anticipate trebuie să soluționeze o situație de criză într-un termen cât mai scurt, nu să contribuie la accentuarea și perpetuarea acesteia, (iii) potrivit dispozițiilor art. 54 din Legea bugetului de stat pe anul 2020 nr. 5/2020 și ale art. 37 alin. (3) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, era necesar un mandat expres pentru adoptarea de către Guvernul demis a actelor normative secundare necesare organizării alegerilor parlamentare anticipate, (iv) eventuală suprapunere a perioadelor electorale aferente alegerilor locale și alegerilor parlamentare anticipate ar fi condus, dacă nu la imposibilitatea materială a organizării ambelor scrutine, la dificultăți tehnice extraordinare ce ar fi putut fi surmontate cu costuri financiare și umane semnificative.
Totodată critică formulată nu ține cnot de faptul căaccesul la competiția elextorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători iar finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale în limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 ( în mod indirect prin rambursarea cheltuielilor electorlae ) este de natură să asigure în mod satisfăcător taât informarea alegătorilor cât și interesulcandidaților de a -și face cunoscute ideile și programul politic	Totodată, critică formulată nu ține cont de faptul că accesul la competiția electorală a fost facilitat prin reducerea la jumătate a numărului minim de susținători, iar finanțarea de la bugetul de stat a campaniei electorale în limitele prevăzute de Legea nr. 334/2006 (în mod indirect, prin rambursarea cheltuielilor electorale) este de natură să asigure în mod satisfăcător atât informarea alegătorilor, cât și interesul candidaților de a-și face cunoscute ideile și programul politic.
Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. ( 1 ) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. ( 5 ) din Constituție Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012 potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a celor parlamentare „ este de natură să determine dificultăți în execrcitareaă dreptului de vot “ întrucat „ complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care independent de voință lor nu vor reuși să voteze în perioada timp de afectată exercitării votului până la închiderea urnelor “ nu mai sunt aplicabile în cazul de față întrucat ( i ) actul normatriv atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat ( îi ) spre deozebire de anul 2012 în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal care printre altele asigură fluidizarea accesului la vot ( iii ) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listele electorale suplimentare se realizeazăprin preluarea datelor lor personale într- un singur document ( iv ) spre deosebire de anul 2012 s- au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare cu impact direct asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot ( v ) informarea și instruirea alegătorilor se realizează în mod efectiv prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului	Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. IV alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Guvernul apreciază că argumentele reținute prin Decizia nr. 51 din 25 ianuarie 2012, potrivit cărora organizarea concomitentă a alegerilor locale și a celor parlamentare „este de natură să determine dificultăți în exercitarea dreptului de vot“, întrucat „complexitatea operațiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voință lor, nu vor reuși să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor“, nu mai sunt aplicabile în cazul de față, întrucat (i) actul normativ atacat prevede posibilitatea prelungirii duratei votării cu încă 3 ore tocmai pentru a evita situațiile în care alegătorii nu reușesc să voteze în timpul alocat, (îi) spre deosebire de anul 2012, în acest moment funcționează Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal, care, printre altele, asigură fluidizarea accesului la vot, (iii) înscrierea alegătorilor care doresc să voteze la ambele scrutine în listele electorale suplimentare se realizează prin preluarea datelor lor personale într-un singur document, (iv) spre deosebire de anul 2012, s-au făcut pași semnificativi în direcția creșterii competențelor și responsabilităților personalului din secțiile de votare, cu impact direct asupra îndrumării corecte a alegătorilor care se prezintă la vot, (v) informarea și instruirea alegătorilor se realizează în mod efectiv, prin campanii derulate de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul mass-mediei și internetului.
Prin rumard apreciază că excepția aste neîntemeiatăîn raport cu art. 1 alin. ( 5 ) din Constiuție	Prin urmare, apreciază că excepția este neîntemeiată în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție.
privind Critică neconstituționaligatea art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 61 alin. ( 1 ) și art. 62 alin. ( 3 ) împotriva Constituție este de aesmenea neîntemeiată	Critică privind neconstituționalitatea art. I pct. 35 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/2020 în raport cu art. 61 alin. (1) și art. 62 alin. (3) din Constituție este, de asemenea, neîntemeiată.

Subsets and Splits

No community queries yet

The top public SQL queries from the community will appear here once available.